Hotelul din Carpati. Intamplari neobisnuite.

Urbanizarea a modelat peisajul din trecut si din prezent al oraselor globale. Astazi, pe masura ce oamenii revin in zonele cu concentrare urbana maxima din regiunile metropolitane importante, re-urbanizarea nu influenteaza doar tendintele de dezvoltare urbana, ci si dezvoltarea de proiecte non-urbane pe intreg cuprinsul globului.

La nivel global, procentul persoanelor care locuiesc in regiunile urbane a crescut de la 30% in 1950 la 54% in 2014. Pana in 2050, conform ONU, aproximativ 66% din populatia lumii va locui in centre urbane, o tendinta alimentata in mod special de cresterea economica din tarile in curs de dezvoltare, de preferinta generatiilor mai tinere de a locui in mijlocul metropolelor si de intensificarea eforturilor depuse de autoritati de a face orasele mai curate, mai sigure si mai favorabile traiului, ne arata un nou stuiu EY Global Hospitality Insights – Top 10 thoughts for 2016.

In prezent, dezvoltatorii hotelieri continua sa reactioneze la aceasta miscare de urbanizare, confruntandu-se cu noi provocari intr-un spatiu de dezvoltare din ce in ce mai limitat. Cererea fara precedent pentru spatii imobiliare de uz rezidential si comercial a dus deja la ridicare unor importante bariere de intrare in mediile urbane. In consecinta, dezvoltatorii hotelieri recurg la tehnici creative si sofisticate pentru a maximiza profiturile, atat pe pietele dezvoltate, cat si pe cele in curs de dezvoltare.

Confruntati cu intensificarea competitiei pentru spatiu disponibil, dezvoltatorii hotelieri au implementat metode de reutilizare adaptiva in vederea optimizarii proiectelor imobiliare. Au transformat locatii atipice, cum ar fi sedii de posta sau cladiri de birouri, in concepte adaptate stilului de viata urban, cu costuri de conversie mai scazute prin comparatie cu dezvoltarea de cladiri de la zero.

Printre exemple se numara hostelurile, hotelurile cu camere tip capsula pentru innoptat si alte concepte cu un branding flexibil, care permit indepartarea de normele stricte de francizare. In centrul Londrei, de exemplu, interiorul nefolosit al unei cladiri istorice a fost convertit intr-un hotel ieftin, cu 583 de camere lipsite de ferestre, tocmai pentru a satisface cererea in crestere.

Hotelierii se confrunta cu lipsa spatiilor adecvate pentru noi dezvoltari, atat in Capitala, cat si in marile orase din provincie. Vestea buna insa este ca exista multe optiuni pentru dezvoltari neconventionale creative, prin transformarea unor locatii atipice: foste obiective industriale sau cladiri administrative. De asemenea, exista multe cladiri construite la inceputul secolului trecut, care au avut initial destinatie rezidentiala si care pot fi transformate in boutique-hoteluri. Pentru turistii tineri, neconventionali, care cauta o experienta locala, astfel de dezvoltari ar putea fi deosebit de atractive”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY Romania.

Tendintele legate de urbanizare au influentat si pietele globale de resort-uri. Pe pietele din zona urbana, vechile proprietati sunt renovate si transformate in concepte noi. Un astfel de proiect recent a transformat un hotel inchis art deco de pe Collins Avenue – o strada luxoasa din Miami, renumita in intreaga lume, aflata la doar o strada departare de plaja si plina cu hoteluri, cluburi de noapte si magazine – intr-o locatie de odihna si relaxare care include un restaurant cu un chef de renume mondial si o pista subterana de bowling/club de noapte, care atrage localnici si turisti deopotriva.

Influenta re-urbanizarii este evidenta si pe pietele de resort-uri non-urbane, unde spatiul necesar dezvoltarilor este mai generos. Unele dintre noile proiecte s-au concentrat pe dezvoltari hoteliere si rezidentiale care confera senzatia de comunitate. In astfel de proiecte, facilitatile si serviciile s-au axat pe ofertele de baza care sa atraga si sa aduca oaspeti  prin experientele locale, autentice, propuse, cum ar fi un club pe plaja centrala, peisaje din natura, oferte de relaxare si intretinerea sanatatii si bucatarie locala.

Astfel de proiecte sunt mai putin raspandite in Romania, insa potentialul lor este urias, iar cele cateva care exista deja au atras numerosi turisti straini. Mentionez doar complexurile turistice din Delta Dunarii sau satele sasesti din Transilvania, unde comunitatea locala este puternic implicata in furnizarea serviciilor turistice. Strainii care ajung aici pot astfel experimenta viata traditionala locala si pot intelege intr-un mod inedit spiritul locului”, adauga Elena Badea.

ecaterina.virgolici@lhm.ro