Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu (foto), Director al Publicatiilor “Dreptul”, si dr. Mihaela Tomita, Conf. univ. la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest din Timisoara, au publicat, in numarul 4 (aprilie) din 2014 al revistei “Dreptul”, articolul intitulat “Rezilienta – victimologie – justitie penala sau o succinta introducere in rezilienta juridica”.
Abordarea stiintifica a autorilor porneste de la faptul ca, atunci cand vine vorba de concepte ca rezilienta sau victimologia, care nu pot fi intelese sau aplicate fara o abordare multidisciplinara, interdisciplinara sau chiar transdisciplinara, competentele specialistilor in stiinte juridice, in general, si cele ale specialistilor in domeniul dreptului penal, in particular, laolalta cu cele ale specialistilor in psihologie, psihiatrie, etc., sunt extrem de importante.
Autorii plaseaza conceptele mai sus mentionate pe traiectoria lege – psihologie – psihiatrie si le analizeaza atat din perspectiva justitiei penale, cat si din cea a relatiei dintre persoanele implicate, respectiv victimele infractiunilor (minori si adulti, in aceeasi masura), cu societatea, dar si cu agresorii, inainte si dupa comiterea faptelor penale.
Dupa ce este subliniat faptul ca rezilienta si victimologia nu au definitii unice, general acceptate, cei doi autori dezvaluie punctele esentiale asupra carora cei implicati in cercetarea acestor aspecte au convenit, precum si schimbul de informatii si de proceduri care au loc la granita dintre rezilienta si victimologie. In acelasi timp, justitia penala nu este tratata sub un aspect vindicativ, ci mai degraba sub unul reparator, restaurativ, care se refera la mijloacele prin intermediul carora aceasta contribuie la insanatosirea mintala a victimelor, la sanatatea mintala a populatiilor care traiesc in societati traumatizate, la repararea traumei sociale, la stabilirea cauzelor si la prevenirea victimizarii, etc.
Autorii prezinta, totodata, garantiile dreptului la un proces echitabil, acordate victimelor infractiunilor, precum si unele reglementari menite sa previna victimizarea si sa asigure protectie juridica persoanelor aflate in situatii dificile, cum ar fi refugiatii, bolnavii mintal, copiii abandonati si altii.
De asemenea, cei doi autori evidentiaza, prin argumente solide, rolul pe care rezilienta si victimologia il au in activitatea de administrare a justitiei, in general, si in cea a administrarii justitiei penale, in particular, concluzionand ca aceasta activitate ar trebui sa-i vizeze, intr-un final, pe toti cei care au avut de suferit de pe urma faptelor ilicite, a mediului familial sau a celui social traumatizante.
