Media veniturilor lunare pe tara, determinata prin raportare la numarul total al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, este sub venitul mediu pe economia nationala. In acest context al pauperizarii, tot mai multi avocati aleg sa paraseasca profesia si sa isi croiasca o noua existenta, precizeaza, in mesajul transmis cu ocazia Zilei Avocatului, Decanul Baroului Bucuresti, Ion Ilie-Iordachescu.
Potrivit Decanului, crezul avocatilor, stagiari sau definitivi, intr-o independenta bazata pe o clientela proprie este spulberat zi de zi, in conditiile in care clientela se indreapta spre avocatii care au provenit din alte profesii exercitate in diferite institutii ale statului sau spre avocatii care au recurs la un alt tip de publicitate decat cel prevazut de lege.
“Nu cred ca visul unui avocat, odata intrat in corpul de avocati, a fost acela de a presta numai avocatura din oficiu. Nu cred ca idealul unui avocat stagiar a fost acela de a efectua activitati de secretariat sau de curierat”, afirma Ion Ilie-Iordachescu, al carui mesaj, transmis cu ocazia Zilei Avocatului, il puteti citi integral mai jos.
„Avocatura romaneasca sarbatoreste ziua avocatului
Ziua avocatului este sarbatorita anul acesta, in contextul aplicarii noilor coduri.
Citeam, nu de mult, o lucrare de referinta pentru toti avocatii – “Viata intre destin si istorie”, scrisa de regretatul avocat Constantin Visinescu, incercand sa deslusesc destinul nostru ca avocati. Oricare dintre noi trece prin viata conform destinului care ne-a fost harazit. Este vorba de destinul numerosilor avocati care se confrunta cu provocari in fiecare zi.
Scriu aceste randuri sub impresia abordarii, la recentul Congres al avocatilor din 2014, a problemelor cu care se confrunta profesia de avocat.
Discutarea evolutiei profesiei de avocat in raport de dificultatile socio-economice in care se afla fiecare dintre noi a reprezentat o constanta a luarilor de cuvant in cadrul ultimelor congrese ale avocatilor.
In mod similar, activitatea avocatilor a fost analizata si in raport de evolutia sistemului judiciar.
Starnit de realitatile existente in avocatura romana, constat, cu dezamagire, ca asist la o pauperizare fara precedent a unui numar mare de avocati.
Efectele crizei determina multi avocati sa paraseasca aceasta profesie. Provocarile cu care se confrunta avocatii genereaza, la randul lor, exodul din aceasta profesie, fiind nevoiti sa isi croiasca o noua existenta.
Aflu la ultimul Congres al Avocatilor ca media veniturilor lunare pe tara, determinata prin raportare la numarul total al avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, este sub venitul mediu pe economia nationala.
Derapajele inregistrate in ultima perioada cu referire la accesul la clientela au adancit si mai mult diferentierile intre veniturile avocatilor.
Temerile mele exprimate cu alt prilej, in privinta evolutiei avocaturii, s-au adeverit. Aglomerarea corpului de avocati determinata de o politica profesionala inadecvata de primire in profesie pana la organizarea unor examene corespunzatoare a generat, la randul sau, o agravare a acestei situatii. Multi avocati au adoptat modalitatea suspendarii din profesie, la cerere, nemaifiind astfel obligati sa platesca taxe si contributii profesionale.
Demersurile facute pentru largirea ariei profesionale au fost inlocuite, in ultima perioada, cu cele axate pe protectia penala a activitatii avocatiale.
Codurile din materia penala contin texte de lege adoptate in detrimentul avocatilor, situatie care a determinat inaintarea de propuneri in sensul corijarii unor asemenea articole de lege.
Pentru identitate de gandire s-a simtit nevoia formularii de propuneri de modificare a legii profesiei de avocat in scopul apararii profesiei de avocat.
Apreciez ca, pentru reglementarea unor asemenea situatii, autoritatile cu drept de initiativa legislativa trebuie sa dea curs propunerilor deja facute.
Nu s-a ajuns pana in momentul de fata la clarificarea situatiei avocatilor cu venituri incerte sau a avocatilor stagiari.
Crezul lor intr-o independenta bazata pe o clientela proprie este spulberat zi de zi. Au fost si sunt discutii pe marginea acestor probleme, dar care nu au nicio finalitate practica. O cunoastere partiala si lacunara a unei asemenea situatii a creat in spatiul public opinii divergente, niciuna dintre ele nefiind in masura sa duca la o solutie corespunzatoare.
Nu cred ca visul unui avocat, odata intrat in corpul de avocati, a fost acela de a presta numai avocatura din oficiu. Nu cred ca idealul unui avocat stagiar a fost acela de a efectua activitati de secretariat sau de curierat.
Cred, insa, ca in randul acestora sunt avocati foarte bine pregatiti, dar care nu au abilitatile necesare pentru a se “descurca” in acest hatis pe care ni-l ofera prestatiile avocatiale solicitate de diverse institutii ale statului. Din pacate, insa, odata cu trecerea timpului, acesti avocati se indeparteaza tot mai mult de idealul lor.
Clientela se indreapta spre avocatii care au provenit din alte profesii exercitate in diferite institutii ale statului sau spre avocatii care au recurs la un alt tip de publicitate decat cel prevazut de lege.
Raspunzand acestor probleme, barourile au incercat sa suplineasca lipsa de clientela prin prestatii noi avocatiale oferite de curatela speciala sau de noile actiuni promovate in materie penala si civila. Pe zi ce trece, fiecare avocat isi evalueaza existenta sa numai in contextul profesional, social, politic, moral si intelectual al epocii in care traieste, constatand cu tristete ca se indeparteaza de aceasta nobila profesie care se numeste “avocatura”.
Intr-o discutie recenta cu confratii mei am surprins mai bine realitatea din avocatura bucuresteana, multi dintre ei fiind inclinati sa evidentieze situatii negative din justitia noastra. In opinia lor, noile coduri nu si-au atins scopul pentru care au fost adoptate, solutionarea cauzelor deferite justitiei se face intr-o perioada indelungata.
Perceperea avocatilor ca „dusmani” sau „adversari” ai unor profesii de catre unii participanti la actul de justitie a avut consecinte nefaste pe planul raporturilor profesionale dintre avocati si clienti. Justitiabilii sunt beneficiarii prestatiilor avocatiale. Istoria a demonstrat si demonstreaza ca nu se poate infaptui actul de justitie decat cu participarea in egala masura a avocatilor, magistratilor, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, notarilor, grefierilor si politistilor.
Scriu aceste randuri sub impresia abordarii de catre colegii nostri din alte state la recentul Summit UIA (Uniunea Internationala a Avocatilor) al Presedintilor de Barouri, care s-a desfasurat la sediul Natiunilor Unite din New York, si la care am participat, a tematicii referitoare la dezvoltarea si aplicarea dreptului international.
Cu acest prilej, am trait sentimentul ca facem parte dintr-o mare familie a avocaturii internationale care stie sa isi stabileasca, in mod corespunzator, directiile sale profesionale. Acest sentiment isi are sorgintea in dorinta fiecarui avocat din toata lumea de a se inscrie pe coordonatele sociale ale timpului in care traim.
Am aflat, cu uimire, ca sunt state din lumea a treia in care puterea nu doreste sa recunoasca profesia de avocat. De asemenea, am ramas surprins de atitudinea violenta a puterii fata de unii avocati din alte state. Si totusi, m-am complacut cu gandul ca traiesc intr-o tara in care asemenea practici negative nu-si gasesc locul. Ma bucura ideea schimbarii mentalitatilor unor participanti la actul de justitie in sensul normalizarii relatiilor profesionale.
Compromisul in activitatea justitiei are efecte negative pe perioade indelungate.
Evident, am avut deosebita placere sa constat ca sunt state in care raporturile dintre avocati si reprezentantii celorlalte profesii sunt caracterizate intr-o nota laudativa.
Scriu aceste randuri sub impresia abordarii altor probleme de catre colegii nostri din Uniunea Europeana la intalnirea recenta avuta la Sala de Consiliu a Baroului Bucuresti, cu consilierii acestui barou.
Temele abordate s-au referit la modul in care sunt executate hotararile de condamnare cu inchisoarea in regim de detentie. Cu aceasta ocazie, au fost puse in evidenta principalele carente existente in sistemul nostru de executare a pedepselor cu inchisoarea, dar si aspecte care vizau unele deficiente ale acestui regim de executare in tarile din Occident.
Integrarea prevederilor referitoare la publicitatea formelor de exercitare a profesiei in Statutul profesiei de avocat din Decizia interpretativa a Consiliului U.N.B.R. nr.523/2009 a generat un lant de reactii din partea unor societati comerciale care administreaza site-uri de informatii cu continut de publicitate si promovare profesionala pentru avocati, culminand cu memoriul inaintat catre U.N.B.R. de un numar de 36 de avocati “specializati in dreptul afacerilor” care au solicitat inlocuirea sau inlaturarea unora din aceste texte de lege. Indiferent de forma de exercitare a profesiei de avocat, prin intermediul diverselor site-uri, in momentul de fata, unii avocati recurg la reclama, infrangand dispozitiile din Statutul profesiei de avocat.
Mijloacele de publicitate sunt diverse, plecand de la reclame referitoare la “cei mai buni avocati” si ajungand pana la racolarea clientelei prin practicarea unui discount pentru asistenta juridica in fata institutiilor statului.
Barourile chemate sa aplice dispozitiile din Statutul profesiei de avocat se confrunta cu situatii inedite determinate de sfidarea de catre unii avocati a normelor in vigoare. Intr-un asemenea context sunt neimpliniri si dificultati in realizarea de catre barouri a unui asemenea obiectiv de politica profesionala.
Pe fondul deteriorarii grave a imaginii justitiei actuale, unii justitiabili au o mentalitate deformata cu privire la prestatiile avocatiale, fiind apreciati avocatii care “au intrare”.
Numai eradicarea completa a fenomenelor negative din intreaga noastra activitate poate sa duca la recapatarea increderii cetateanului in justitie. Nemultumirile avocatilor onesti si cinstiti fata de asemenea practici sporesc in contextul actual.
Prin eforturi conjugate, suntem capabili sa punem stavila situatiei create.
Am ajuns la vorbele lui George Topirceanu: ”am castigat, desi aveam dreptate” .
Asist la reactiile avocatilor fata de propunerile ce vizeaza sustinerea unor examene de agrementare si de inscriere in Tabloul avocatilor, cu drept de a pune concluzii in caile de atac, exclusiv de catre avocatii interesati, cu mentiunea ca asemenea propuneri nu afecteaza drepturile castigate de avocatii inscrisi in barouri pana la data adoptarii lor de catre Parlament.
Ca atare, ar urma, ca pe viitor, in cazul admiterii propunerii de catre Parlament, viitorii avocati sa fie impartiti in doua categorii: o parte care sa aiba dreptul de a pleda la toate instantele de fond si de a oferi consultanta juridica si cealalta parte care ar urma sa infaptuiasca toate activitatile relative la exercitarea controlului judiciar al hotararilor pronuntate de instantele judiciare.
Teama de a nu comite erori de apreciere ma determina sa nu-mi exprim un punct de vedere vis-a vis de problema abordata. Este greu sa imi expun gandurile in legatura cu viitorul unei noi generatii de avocati.
Izvorata din strafundurile unei constiinte urmarite de idei, dorinta mea se refera la posibilitatea viitorilor avocati de a-si decide singuri soarta.
Asist, in aceasta perioada, la dispute legate de posibilitatea trecerii dintr-o profesie juridica in alta, fara examen si fara restrictii. Ramane in faza de deziderat si aceasta problema.
Nu de mult, opinia lansata de Presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, potrivit careia accesul in ambele profesii, de procuror si de avocat, sa se faca fara examen, in anumite conditii, a avut darul sa starneasca un real interes.
Cred, in continuare, intr-o solidaritate profesionala a avocatilor. Regret insa existenta unor presiuni externe corpului profesional, despre care vorbea presedintele U.N.B.R. la acest Congres, capabile sa distorsioneze aceasta unitate profesionala.
Ca martor al realitatilor din avocatura romaneasca, am datoria sa rostesc gandul meu cinstit in fata corpului de avocati, si anume ca este momentul sa punem capat confruntarilor de orgolii.
Doresc tuturor avocatilor, la ceas de sarbatoare, succese depline care sa dea dezvoltarii Romaniei un impuls.”
