Firma de avocatura Niculeasa Law Office a obtinut, recent, la Curtea Constitutionala a Romaniei, o decizie determinanta in redefinirea relatiilor dintre contribuabil si stat, prin care CC obliga statul sa plateasca dobanzi contribuabilului de la data platii sumei nedatorate. Concret, Curtea Constitutionala consacra dreptul oricarui contribuabil care a realizat o plata nedatorata catre organele fiscale de a percepe dobanzi de la data la care a efectuat aceasta plata si pana la data restituirii efective. Despre aceasta decizie, si implicatiile care decurg de aici, am discutat cu unul dintre actorii direct implicati in obtinerea ei, Bogdan Marculet (foto), avocat al Niculeasa Law Office.
Legal Marketing: Explicati-ne contextul obtinerii acestei decizii. Cum a inceput totul si cum ati ajuns la acest rezultat, la aceasta finalitate dezirabila. In acelasi timp, care era situatia anterior obtinerii acestei decizii si care erau “defectele” prevazute de art. 124 alin. 1 din Codul de procedura fiscala?
Bogdan Marculet: Problema dobanzilor la care are dreptul contribuabilul in ceea ce priveste relatia sa cu statul are, as putea spune, o dubla origine: una teoretica si una practica.
Din punct de vedere teoretic, exista o contrarietate intre principalele texte legislative care reglementeaza raspunderea statului in general pentru faptele sale ilicite. Desi Constitutia Romaniei, Legea contenciosului administrativ si Codul civil consacra principiul repararii integrale a prejudiciului, inclusiv in ceea ce priveste erorile statului, in materie fiscala, art. 124 din Codul de procedura fiscala limita extrem de mult, pana la eliminare, raspunderea statului pentru lipsirea contribuabilului de folosinta sumelor de bani pe care statul le incasa in mod necuvenit, nelegal.
Aici ajungem la aspectul practic al acestei probleme. In cele mai multe dintre cazuri, fiscul beneficiaza de sume importante de bani ca urmare a obligatiilor fiscale suplimentare stabilite in timpul inspectiilor fiscale, dar nu numai.
Or, procedura contestarii actelor administrativ fiscale emise cu ocazia inspectiilor fiscale dureaza, de cele mai multe ori si din motive imputabile fiscului, care prelungeste etapa solutionarii contestatiilor administrative, o perioada indelungata, putand ajunge la patru-cinci ani. Astfel incat, in cazurile fericite in care se anuleaza actele administrativ fiscale emise de fisc, contribuabilul isi recupereaza sumele platite dupa o perioada de cinci ani de la data platii lor, fara a avea deschisa posibilitatea de a solicita dobanzile pentru toata aceasta perioada in care a fost lipsit de folosinta sumelor.
Or, in contextul actual, in care fiscul impoziteaza tot ce se poate impozita, niciun actor economic nu se mai multumeste doar cu faptul ca si-a recuperat sumele platite nelegal, ci doreste sa fie despagubit pentru creditul acordat statului si pentru lipsirea sa de folosinta sumelor respective.
Aceasta decizie a Curtii Constitutionale reprezinta un corolar al demersurilor pe care Niculeasa Law Office le-a realizat atat pe cale administrativa cat si judecatoreasca in vederea obtinerii in favoarea contribuabililor a dobanzilor aferente sumelor platite nedatorat, incepand cu data platii acestor sume.
Geneza acestei exceptii de neconstitutionalitate este legata de faptul ca demersurile administrative se loveau intotdeauna de rigiditatea interpretarii si aplicarii legii de catre organele fiscale, iar demersurile judecatoresti nu puteau transa definitiv aceasta problema in conditiile in care art. 124 alin. 1 C.pr.fisc. ramanea in vigoare si nu putea fi lasat neaplicat, in toate cazurile, de catre instantele judecatoresti.
Legal Marketing: Care sunt efectele pe care le aduce aceasta hotarare? Cum se vor reflecta ele in relatia contribuabil-stat?
Bogdan Marculet: Hotararea Curtii Constitutionale va produce efecte in momentul publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Cu toate acestea, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca incepand cu 2016 vom avea un nou Cod de procedura fiscala, in care actualul art. 124 alin. 1 se regaseste intr-o forma cvasi-identica. Or, Decizia Curtii constitutionale ar trebui reflecata si in Noul Cod de procedura fiscala.
In orice caz, aceasta decizie reflecta o echilibrare a raporturilor dintre stat si contribuabil. In plus fata de responsabilizarea organelor fiscale, aceasta decizie ar trebui sa impiedice, in viitor, practica organelor fiscale de a colecta sume la buget cu orice pret, stiind ca ulterior nu exista nicio sanctiune pentru returnarea lor.
Pe de alta parte, cred ca va deveni o obligatie pentru fiecare contribuabil, in special persoanele juridice, sa solicite dobanzile cuvenite pentru sumele platite nedatorat, ori de cate ori va obtine castig de cauza in fata fiscului.
Legal Marketing: Putem afirma ca este o decizie obtinuta in beneficiul contribuabilului, respectiv in “defavoarea” statului? Care sunt avantajele concrete pe care aceasta hotarare le confera contribuabililor?
Bogdan Marculet: Cu siguranta este o decizie in beneficiul contribuabilului, dar nu as califica-o ca o decizie in defavoarea statului. Statul nu poate fi calificat ca defavorizat prin simplul fapt ca anumite “privilegii” sunt eliminate in vederea normalizarii unei situatii juridice anormale. Statul ar putea fi considerat defavorizat in situatiile in care pentru greselile sale ar fi nevoit sa plateasca mai mult decat ar fi obligat contribuabilul sa plateasca pentru greseli similare. Or, nu trebuie sa uitam ca un contribuabil plateste in prezent atat dobanzi, cat si penalitati de intarziere.
In ceea ce priveste principalul avantaj al contribuabilului, asa cum am spus mai sus, acesta va avea dreptul sa ceara dobanzi de la stat de la data la care a realizat plata nedatorata, iar nu de la momentul la care organele fiscale intarzie solutionarea deciziei de restituire a sumei platite nedatorat.
Legal Marketing: Precizati, intr-un comunicat de presa emis recent, ca desi Curtea de Justitie a Uniunii Europene a aratat deja in jurisprudenta sa ca art. 124 C.pr.fisc., care limiteaza dreptul la dobanzi in anumite materii reglementate de dreptul Uniunii, precum TVA-ul, numai de la data expirarii termenului de solutionare a cererii de acordare a acestora, este contrar dreptului Uniunii, organele fiscale continuau sa aplice acest articol pentru a limita dobanzile platite contribuabililor in restul cazurilor care nu erau expres vizate de instanta europeana. De ce credeti ca se intampla asta? Cum explicati aceasta intarziere in schimbare, aceasta “reticenta” a organelor fiscale in a modifica dispozitiile art. 124 alin. 1 din Codul de procedura fiscala?
Bogdan Marculet: As spune ca reticenta de a imbratisa aceasta schimbare este mai degraba psihologica. Problema raportului dintre contribuabil si stat este privita de cele mai multe ori sub aspect exclusiv cantitativ si mai putin sub aspect calitativ. Se pune foarte mult accentul pe cifre: cine cat plateste, cat e dobanda, care este impactul pe care plata dobanzilor le are asupra bugetului, etc. Or, nu trebuie sa uitam faptul ca fiscalitatea se intemeiaza pe raporturi juridice, iar problema raspunderii statului pentru faptele sale ilicite este o raspundere juridica. Din acest punct de vedere, statul raspunde pentru greselile sale ca orice subiect de drept.
Organele fiscale vad de cele mai multe ori doar aspectul cantitativ, de aceea si reticenta acestora de a imbratisa schimbarea. In schimb, atat legiuitorul, cat si judecatorul european si cel roman au pus in discutie, treptat, aspectele calitative ale relatiei dintre contribuabil si stat, care au condus in cele din urma la aceasta solutie fericita.
Legal Marketing: In acelasi comunicat aratati ca decizia Curtii Constitutionale reprezinta “o evolutie majora in ceea ce priveste regandirea responsabilitatii statului fata de contribuabili si echilibrarii raportului de forte in domeniul fiscal.” Puteti sa dezvoltati acest construct? Cum se traduce el in mod practic?
Bogdan Marculet: Asa cum am aratat, datorita evolutiei, atat a legislatiei, cat si a jurisprudentei instantelor europene si a celor romane, dreptul roman admitea ca, in anumite cazuri, contribuabilul era indreptatit sa primeasca dobanzi de la stat, pentru sumele platite nedatorat, incepand cu data platii acestor sume.
Cu toate acestea, aceste situatii ramaneau o exceptie, regula fiind aceea ca statul datoreaza dobanzi doar de la data expirarii termenului de solutionare a cererii de restituire a sumelor datorate.
Or, aceasta decizie a Curtii Constitutionale schimba aceasta paradigma, exceptiile devenind regula, astfel incat regula devine ca in toate cazurile in care statul incaseaza in mod necuvenit sume de bani de la contribuabil, este dator a plati dobanzi de la data incasarii sumelor respective.
marian.floranescu@lhm.ro
