Material realizat de Miruna Suciu, Partner & Andrei Georgescu, Partner & Florin Grumeza, Associate
Pandemia cauzată de răspândirea virusului Sars-CoV-2 (CoVid-19) a obligat statele europene să țină piept unei unde de șoc nemaiîntâlnită în perioada post-belică și până în prezent. Departe de a fi doar cea mai mare criză de sănătate publică din ultimul secol, răspândirea cu repeziciune a virusului CoVid-19 în statele europene a cauzat un efect de domino asupra mediului economic european, forțând statele să mărească dimensiunea cheltuielilor bugetare și să adapteze politicile publice pentru evitarea sau, după caz, combaterea efectelor ori gestionarea recesiunii.
În fata acestui val de incertitudini și de schimbări ad-hoc a mecanismelor bugetare, a politicilor de sănătate publică sau a întregului sistem socio-economic, Uniunea Europeană s-a arătat solidară cu statele membre. Astfel, în ultimele săptămâni au fost adoptate la nivelul UE o serie de pachete de măsuri economice complexe, menite să ajute statele europene în depășirea șocului cauzat de impactul socio-economic al epidemiei de coronavirus.
Avantajele apartenenței României la UE
Efectele deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, prin implicarea Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene și Parlamentului European, precum și prin deciziile Băncii Centrale Europene, vor avea un impact pozitiv imediat asupra situației socio-economice a României.
Calitatea de stat membru UE plasează România într-o poziție avantajoasă întrucât este asigurat accesul la o serie de beneficii financiare și fiscal-bugetare pe termen scurt, mediu sau lung, destinate exclusiv statelor membre.
Avantaje pe termen scurt sau mediu
Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus
Unul dintre cele mai importante avantaje (poate chiar cel mai important!) derivă din inițiativa Comisiei Europene de a redirecționa suma de 37 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei provocate de coronavirus. O parte din această sumă este compusă din cele 8 miliarde de euro reprezentând pre-finanțarea alocată statelor membre pentru anul 2019 și neutilizată, care ar fi trebuit returnată către bugetul UE până la sfârșitul lunii iunie 2020. Cealaltă parte din suma totală de 37 de miliarde de euro, în cuantum de 29 de miliarde de euro, provine din fondurile structurale 2014 – 2020 și care nu a fost încă alocată.
Astfel, Comisia a aplicat o derogare de la obligația de rambursare a sumelor necheltuite în 2019, cu condiția ca statele membre să aloce integral aceste sume pentru răspunsul la coronavirus.
Prin Inițiativa UE pentru investiții în răspunsul la coronavirus, România beneficiază de o finanțare din partea Comisiei Europene în cuantum total de 3,079 miliarde de euro din totalul de 37 de miliarde, fiind a patra tara din rândul celor mai mari beneficiari. Condiția accesării acestei sume este aceea ca țara noastră să dispună de capacitatea de a aloca în 2020 suma 491 milioane de Euro provenită din sumele din cofinanțare necheltuite în anul 2019 și pe care avea obligația de a o rambursa către bugetul UE până la finalul lunii iunie 2020, urmând a primi încă 2,588 miliarde euro.
Accesul la echipamente sanitare
În ceea ce privește răspunsul coordonat la nivel european cu privire la coronavirus, România beneficiază de apartenența la UE prin participarea la procedura accelerată de achiziții publice a echipamentelor de protecție și medicamentelor necesare pentru ținerea sub control a epidemiei de coronavirus.
Această procedură presupune simplificarea și sporirea capacității de achiziție a echipamentelor individuale de protecție necesare autorităților de protecție civilă, atât Comisia cât și statele membre fiind informate săptămânal cu privire la stocurile de echipamente de protecție, capacitatea de producție disponibilă și nevoile anticipate, fiind astfel asigurată aprovizionarea la timp a statelor membre cu echipamentele sanitare indispensabile în lupta cu coronavirusul.
Ajutoare de stat
Un al doilea avantaj derivă din posibilitatea României de a beneficia de cadrul legislativ temporar adoptat de Comisia Europeană, în care sunt prevăzute cinci tipuri de ajutoare de stat pe care statele membre le pot acorda până la finalul lunii decembrie 2020:
- granturi directe de până la 800 000 EUR pentru întreprinderi, avantaje fiscale selective și plăți în avans;
- garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la Bănci;
- împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi;
- garanții pentru Băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală;
- asigurarea creditelor la export pe termen scurt.
Un al treilea avantaj anunțat de Comisia Europeană se referă la adoptarea unui pachet de măsuri pentru creșterea flexibilității acordării ajutoarelor de stat, în baza art. 107 alin. (2) lit. (b) din TFUE. Practic, prin acest pachet de măsuri sunt avute în vedere trei componente esențiale pentru lupta împotriva efectelor coronavirusului:
- flexibilizarea cadrului bugetar european în vederea finanțării cheltuielilor cu asistența medicală;
- flexibilizarea cadrului bugetar european în vederea finanțării întreprinderilor;
- asigurarea solidarității pe piața unică europeană.
Asigurarea lichidităților pentru Bănci
Comisia Europeană a anunțat, de asemenea, mobilizarea bugetului Uniunii Europene și redirecționarea unei sume de 1 miliard de euro de la bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții. Prin această măsură, Băncile sunt stimulate să acorde la rândul lor finanțări de aproximativ 8 miliarde de euro către aproximativ 100.000 de IMM-uri cu capitalizare medie, asigurând capacitatea financiară și lichiditățile necesare redresării și continuării activității de către întreprinderile beneficiare.
Protecție socială împotriva șomajului
O altă măsură deosebit de importantă anunțată de Comisia Europeană în procesul de combatere a efectelor crizei cauzate de epidemia de CoVid-19 se referă la mobilizarea Fondului Social European (FSE) și a Fondului European de Ajustare la Globalizare (FEG). Practic, această “mobilizare” presupune punerea la dispoziție a unei sume de aproximativ 179 milioane de euro, destinate finanțării exclusive a statelor membre.
Acces la Fondul de Urgență pentru atenuarea riscurilor de șomaj
În contextul crizei cauzate pe piața muncii de efectele coronavirusului, statele membre au stabilit înființarea unui fond de urgență de 100 miliarde de Euro pentru sprijinirea atenuării riscurilor de șomaj în caz de urgență. Principalul scop al acestui Fond este acela de a sprijini companiile pentru păstrarea locurilor de muncă sau de a-i ajuta pe cei care le-au pierdut ca urmare a efectelor coronavirusului.
Condiția pentru înființarea acestui Fond, precum și pentru începerea alocării sumelor necesare, este ca statele membre să depună voluntar garanții financiare de cel puțin 25 de miliarde de euro, astfel încât statele a căror piață a muncii a fost afectată de efectele coronavirusului să poată retrage sumele necesare pentru combaterea acestor efecte negative.
Destinația acestor sume va fi aceea de a acoperi deficitul bugetar cauzat statelor membre de cheltuielile cu protecția socială a angajaților ale căror locuri de muncă au fost afectate de epidemia de coronavirus.
Avantaje pe termen lung
Flexibilizarea cadrului fiscal-bugetar european
Una dintre cele mai importante măsuri pentru sectorul fiscal-bugetar este cea prin care Comisia își asumă să propună Consiliului UE activarea clauzei derogatorie generală pentru a permite un sprijin mai general al politicii fiscal-bugetare a statelor membre. Acest lucru înseamnă că statele membre vor avea posibilitatea de a cheltui mai mult decât le era permis de regulile comunitare, pentru a susține economiile afectate de epidemia de coronavirus
Prin intermediul acestei flexibilități, Comisia își propune să faciliteze cheltuielile efectuate de statele membre pentru măsurile de ținere sub control a epidemiei, respectiv achiziția de echipamente medicale, mărirea capacitații spitalelor, luarea unor măsuri de protecție civilă sau derularea unor campanii de informare.
De asemenea, în baza acestor măsuri de flexibilizare, este permisă alocarea unor cheltuieli către lucrătorii sau persoanele care desfășoară activități independente, precum și pentru întreprinderile din sectoarele sau domeniile de activitate care se confruntă cu perturbarea producției sau vânzărilor, fiindu-le afectate lichiditățile.
Implicarea Băncii Centrale Europene
Pe lângă răspunsul și implicarea Comisiei Europene, Consiliului UE sau Parlamentului European, un răspuns prompt la criza cauzată de epidemia de coronavirus a venit și din partea Băncii Centrale Europene.
Printr-o declarație transmisă în 19 martie 2020 de către Christine Lagarde, Președintele BCE, Banca a anunțat că declinul activității economice în zona euro a necesitat adoptarea unui plan de cumpărare de obligațiuni în cuantum de 750 milioane de euro până la sfârșitul anului 2020, în plus față de cel în valoare de 12o de milioane de euro anunțat pe 12 martie 2020. În total, acest program are o valoare echivalenta a 7,3% din Produsul Intern Brut al zonei euro.
Mai mult decât atât, Președintele BCE a afirmat public faptul că Banca este pregătită să suplimenteze valoarea programului de cumpărare de obligațiuni „atât cât va fi necesar din perspectivă financiară sau temporală”.
De asemenea, BCE va pune la dispoziția statelor membre până la 3 trilioane de Euro în lichidități prin operațiuni de refinanțare, la cea mai mică rată a dobânzii din istoria BCE -0.75%. În plus, BCE va pune la dispoziția băncilor centrale din zona euro un capital de aproximativ 120 miliarde de euro, în scopul creșterii capacitații de împrumut a acestor bănci.
