NNDKP: Care sunt efectele deciziilor de anulare/suspendare ale unui PUZ?

Pronunțarea unor decizii de anulare a planurilor urbanistice zonale de sector din Municipiul București (PUZ Sector 3, PUZ Sector 6) face subiectul tot mai multor informări de presă din ultima perioadă.  În plus, recent, s-a materializat o intenție a Primarului General de a suspenda planurile de urbanism zonale din sectoarele 2, 3, 4, 5 și 6 pentru 1 an.

Acest context creează platforma pentru dezbaterea mai multe probleme de strategie juridică, precum:

  1. Pot coexista mai multe litigii privind anularea aceluiași PUZ? Da, și este chiar recomandat pentru a proteja drepturile persoanelor care se consideră vătămate de acele acte administrative cu caracter normativ (de exemplu, de incidența sancțiunii prescripției, 5 ani pentru nulitate PUZ și 1 an pentru daune). De știut: după publicarea primei decizii, restul cererilor de chemare în judecată ar putea fi respinse ca lipsite de interes.
  2. Ce se întâmplă cu actele administrative subsecvente emise în baza PUZ-ului anulat? Actele administrative subsecvente pot fi desființate la rândul lor numai dacă litigiul având ca obiect nulitatea actului subsecvent este pendinte în fața instanței, la data pronunțării hotărârii definitive de desființare a PUZ-ului. Vestea bună: nu este necesar ca motivele de nelegalitate invocate pentru PUZ să fie identice cu motivele de nelegalitate invocate pentru actul administrativ subsecvent.
  3. Sunt aceste decizii general obligatorii? Dacă da, de când? Aceste decizii judecătorești sunt obligatorii tuturor numai după publicarea în Monitorul Oficial (cu excepția autorității publice, parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea, care este obligată a o respecta de la data pronunțării hotărârii definitive). Cu alte cuvinte, după ce o hotărâre judecătorească prin care se constată nulitatea unui PUZ este definitivă, o autoritate publică ar trebui să refuze emiterea actelor administrative individuale (de exemplu, a autorizațiilor de construire) în baza actului administrativ normativ anulat. Desigur, dacă legea permite (de exemplu, planul urbanistic general – PUG – permite eliberarea unei autorizații de construcție fără PUZ pentru o anumită zonă), autoritatea publică eliberează autorizația de construire numai pe baza PUG-ului (ignorând PUZ-ul anulat).
  4. Suspendarea are aceleași efecte cu anularea? Nu, suspendarea judecătorească este obligatorie doar pentru părțile din litigiu. În schimb, cât privește suspendarea administrativă, s-ar putea susține un efect cu obligativitate generală derivat din natura obligatorie a oricărui act administrativ reglementar/normativ.
  5. Poate autoritatea emitentă revoca un act administrativ? Dar suspenda? Pentru a răspunde la aceste întrebări, este nevoie să evocăm mai multe noțiuni/reguli specifice materiei dreptului administrativ. Autoritatea acționează ca legiuitor, iar suspendarea aplicării unei legi/reglementări este diferită de suspendarea executării unui act administrativ individual. Pornind de la aceste principii, răspunsul la întrebările de mai sus trebuie circumstanțiat. Da, pentru revocare, unde dispozițiile legale prevăd, dar cu condiția să nu fi intrat în circuitul civil – când este vorba de act administrativ individual pentru că actul reglementar normativ intră în vigoare de la data adoptării/publicării după caz. Același răspuns ar putea fi dat și cât privește suspendarea, mergând pe regula cine poate mai mult, poate și mai puțin (cu mențiunea că această teorie este primită cu rezerve în administrativ, unde întinderea competenței autorității este de strictă interpretare). În mod firesc, suspendarea planurilor urbanistice zonale actuale nu ar trebui să aibă un impact asupra continuării proiectelor în curs sau începerii noilor proiecte de construcții. Caracterul temporal (durata prestabilită) al normării permite emitentului să activeze în timp și pentru o perioadă determinată efectele reglementărilor urbanistice anterioare, verificate din perspectiva lor legală, în anii de aplicare efectivă.
  6. Ce se întâmplă cu actele administrative individuale în curs de emitere / executare atunci când se modifică un act administrativ normativ? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie dată relevanță principiului potrivit căruia actul este reglementat de legea în vigoare la data emiterii lui, cu particularitățile sale în materia urbanismului și autorizațiilor de construcție, unde emiterea actului administrativ individual sau reglementar în baza unei legi naște așteptarea legitimă în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru beneficiar, câtă vreme acesta a avut conduita adecvată cerințelor acelei legi. Răspunsul poate fi așadar foarte nuanțat în funcție de stadiul emiterii actului/executării lucrărilor.

Fără îndoială, problematica este una amplă și are nevoie de o dezbatere de substanță care poate scoate la iveală și alte elemente relevante.

Autori –  Daniela Gramaticescu și Alexandru Lăcureanu / NNDKP

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here