GUEST WRITER Suciu | The Employment Law Firm: Internshipul și starea de urgență

Material realizat de Gabriela Ion, Associate

/ Rezumat

În vigoare din data de 18 august 2018, Legea nr. 176/2018 privind internshipul a urmărit integrarea tinerilor care au împlinit vârsta de 16 ani pe piața forței de muncă prin antrenarea persoanelor juridice, instituțiilor și/sau autorităților publice în acest proces, facilitându-se acumularea de experiență și competențe ce vor putea fi ulterior valorificate la locurile de muncă în sectorul public sau privat.

Statul a decis încurajarea operatorilor economici în organizarea programelor de internship prin acordarea unei prime de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei /angajat.

Cu toate acestea, în contextul stării de urgență decretate pe teritoriul României, este important să analizăm (i) efectele care se produc asupra contractelor de internship aflate în derulare și (ii) efectele care se produc asupra contractelor individuale de muncă încheiate cu internii care au participat la programele de internship organizate în contextul stării de urgență.

/ Aspecte generale privind programele de internship

Începând cu anul 2018, s-a reglementat desfășurarea programelor de internship la nivelul României.

Programele de internship reprezintă o alternativă de organizare a activităților specifice la nivelul persoanelor juridice, instituțiilor și/sau autorităților publice (denumite în continuare „Organizație-gazdă”), pe o perioadă de timp limitată, prin încheierea de contracte de intenship cu tineri care au împlinit vârsta de 16 ani sau, prin excepție, cu persoane care  au împlinit vârsta de 15 ani, numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali (denumiți în continuare „Interni”).

Programele de internship se pot organiza pe o durată maximă de 720 de ore pe parcursul a 6 luni consecutive. Pe perioada programului de internship, Organizația-gazdă trebuie să numească, la nivel intern, câte un îndrumător la cel mult 3 interni. Cu Internii se încheie un contract de internship, iar îndrumătorilor li se modifică Fișa postului în mod corespunzător cu noile activități. Internul trebuie să respecte regulamentele interne aplicabile în cadrul Organizației-gazdă, precum și normele specifice unității respective privind sănătatea și securitatea în muncă.

La finalizarea programului de internship, Internii obțin un raport de evaluare a activității desfășurate la nivelul Organizației-gazdă. Raportul de evaluare este întocmit de către îndrumător și cuprinde și un calificativ.

Scopul desfășurării unui astfel de program este de a ajuta Internii să (i) dezvolte abilități profesionale în îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților din domeniul în care se organizează programul de internship; (ii) desfășoare activități specifice și să se familiarizeze cu cerințele Organizației-gazdă; (iii) cunoască specificul activității Organizației-gazdă în cadrul căruia își desfășoară activitatea, precum și a exigențelor acesteia; (iv) dobândească experiență profesională, abilități practice și/sau competențe; (v) să faciliteze tranziția de la sistemul de educație către piața muncii.

/ Efectele care se produc asupra contractelor de internship aflate în derulare în contextul stării de urgență

Pentru a prezenta efectele care se produc asupra contractelor de internship este important să analizăm aspecte precum (i) conținutul contractului de internship; (ii) natura juridică a contractului de internship; (iii) suspendarea și încetarea contractului de internship.

(i) Conținutul contractului de internship

Ordinul Ministerul Muncii și Justiției Sociale nr. 2004/2018 privind aprobarea modelelor-cadru ale certificatului și contractului de internship prevede, printre altele, modelul de contract de internship.

Contractul de internship trebuie să prevadă în cuprinsul său stipulații precum:

  • Durata contractului de internship – aceasta nu poate fi mai mare de 6 luni.
  • Indemnizația – aceasta nu poate fi mai mică de 50 % din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată[1] și trebuie acordată proporțional cu numărul de ore de activitate desfășurată.
  • Programul de desfășurare a activității – nu poate fi mai mare de 40 de ore pe săptămână pentru Internii cu vârsta de 18 ani sau mai mare de 30 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de 6 ore pe zi pentru Internii cu vârsta sub 18 ani.

La contractul de internship se anexează o Fișă de post care trebuie să prevadă activități specifice pentru Intern care să corespundă pregătirii teoretice și practice urmărite prin încheierea contractului de internship.

Similar contractului individual de muncă, contractul de internship se înregistrează în Registrul electronic de evidență a contractelor de internship[2] cel târziu în ultima zi lucrătoare anterioară începerii activității în cadrul programului de internship.

Dispozițiile legale aplicabile stabilesc o serie de interdicții privind contractele de internship, respectiv acestea nu pot fi încheiate:

  • ca regulă, cu același Intern.

Prin excepție, Organizația-gazdă poate încheia mai multe contracte de internship cu același Intern cu condiția ca acestea să se încheie pentru programe de internship diferite și durata cumulată a contractelor de internship să nu fie ai mare de 6 luni.

  • cu scopul de a evita încheierea în fapt a contractelor individuale de muncă.

Sancțiunea nerespectării acestei obligații este nulitatea absolută a contractului de internship încheiat.

  • cu: (i) cu persoanele cu care acestea au fost anterior în raporturi de muncă sau de serviciu; (ii) cu persoanele cu care au încheiat un contract de internship pentru a evita încheierea unui contract individual de muncă timp de 3 ani de la data aplicării sancțiunii; (iii) cu personale care au calitatea de administrator/asociat față de alți angajatori sau organizații-gazdă cu care persoanele au fost în raporturi de muncă sau de serviciu.
  • într-un număr mai mare de (i) 5% din numărul total al salariaților în cazul Organizațiilor-gazdă care au încadrați mai mult de 20 de salariați sau (ii) 2 contracte pentru persoanele juridice care au încadrați cel mult 20 salariați.
  • în legătură cu desfășurarea unor activități aferente unor ocupații din Grupa majoră 9 – Muncitori necalificați, conform Clasificării ocupațiilor din România (COR) și/sau în activități în condiții grele sau vătămătoare pentru Intern.

Cu titlu exemplificativ, Organizațiile-gazdă nu vor putea folosi Internul pentru ca acesta să emită și să colecteze tichete de parcare sau de intrare, să păstreze obiectele personale predate la garderobă sau să asigure asistență în cadrul evenimentelor de divertisment.

(ii) Natura juridică a contractului de internship și normele legale aplicabile acestui contract ca norme de drept comun

Contractul de internship este un contract care se încheie în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii programului de internship.

Cu privire la natura juridică și la normele legale aplicabile contractului de internship, în doctrină, s-au exprimat următoarele opinii:

  • Contractul de internship este o specie a contractului individual de muncă[3];
  • Contractul de internship este un contract civil[4];
  • Contractul de internship este un contract numit, reglementat de dispozițiile Legii nr. 176/2018 care nu se completează cu dispozițiile Codului Muncii[5];
  • Contractul de internship este un contract numit, reglementat de dispozițiile Legii nr. 176/2018 care se completează cu dispozițiile Codului Muncii[6].

Potrivit Codului Muncii, dispozițiile sale „se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.”

Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate, suntem de părere că, deși contractul de internship este reglementat de dispozițiile unei legi speciale, acesta se completează cu dispozițiile prevăzute de Codul Muncii, intrând în categoria raporturilor de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă.

(iii) Suspendarea și încetarea contactului de internship

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 176/2018, contractul de internship se suspendă dacă Internul se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă. Durata în care contractul de internship este suspendat, nu se ia în considerare la calculul perioadei programului de internship.

Dacă durata cumulată a suspendărilor este mai mare decât 1/3 din perioada programului de internship prevăzută în contractul de internship, acesta încetează de drept. Organizația-gazdă va putea încheia un nou contract de internship pe perioada rămasă din programul respectiv sau un nou contract de internship în alt program desfășurat de Organizația-gazdă.

Legea nr. 176/2018 mai prevede o serie de situații în care contractul de internship încetează, respectiv: (i) la expirarea termenului stabilit în contract; (ii) de comun acord; (iii) când Organizația-gazdă își încetează activitatea; (iv) prin reziliere, de plin drept, în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute în contractul de internship de către una dintre părți, în măsura în care, la notificarea adresată de partea lezată, partea în culpă nu depune diligențele necesare pentru executarea în mod corespunzător a obligațiilor ce îi revin potrivit obligațiilor contractuale, în termen de 5 zile de la primirea notificării; (v) prin încheierea unui contract individual de muncă între părți, conform prevederilor Codului Muncii; (vi) prin denunțarea unilaterală de către oricare dintre părți, în situații justificate, pe baza unei notificări prealabile transmise cu cel puțin 15 zile înainte de data propusă pentru încetare.

Raportat la contextul actual, este important de analizat dacă reducerea sau întreruperea activității total sau parțial a Organizației-gazdă (caz de suspendare cunoscut și sub denumirea de șomaj tehnic) ar putea determina suspendarea contractelor de internship pe acest motiv.

Legea nr. 176/2018 prevede în mod expres cazul de suspendare. Dispozițiile privind suspendarea contractului de internship sunt de strictă interpretare și aplicare, acestea neputând fi completate cu dispozițiile referitoare la cazurile de suspendare a contractelor individuale de muncă prevăzute de Codul Muncii. Prin urmare, apreciem că Internii nu pot beneficia de șomaj tehnic.

Nici cazurile de încetare nu se pot completa cu cazurile de încetare prevăzute de Codul Muncii pentru același raționament prezentat mai sus.

Având în vedere faptul că, în contextul actual, tot mai multe Organizații-gazdă se găsesc în imposibilitatea de a menține contractele individuale de muncă încheiate cu salariații și dispun încetarea acestora pentru motive care nu țin de persoana salariatului (restructurarea activității), este important să analizăm dacă încetarea contractelor de internship pot fi avute în vedere la calificarea unei concedieri ca fiind colective.

Potrivit Directivei 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective, pentru a stabili dacă o concediere este colectivă sau nu se are în vedere numărul contractelor lucrătorilor încetate pentru motive care nu țin de persoana lucrătorului. De asemenea, aceasta prevede că în stabilirea numărului de concedieri colective încetarea contractului de muncă care se produce la inițiativa angajatorului dintr-unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana lucrătorului, este asimilată concedierilor, cu condiția existenței a cel puțin cinci concedieri.

La nivel național, Codul Muncii a preluat dispozițiile prevăzute de directivă prevăzând faptul că la stabilirea numărului de concedieri ca fiind colective se vor avea în vedere numărul contractelor individuale de muncă încetate cu salariații pentru motive care nu țin de persoana acestora. Singurul caz de încetare a contractului individual de muncă pentru motive care nu țin de persoana salariatului prevăzut de Codul Muncii este cea determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat.

În raport de această situație reglementată, se poate observa faptul că există discrepanțe între reglementarea europeană și cea națională în sensul că reglementarea europeană se raportează la noțiunea de lucrător, iar cea națională la noțiunea de salariat.

Deși Internii ar putea fi calificați, de la caz la caz, ca fiind lucrători în raport cu regulile și principiile stabilite de CJUE în această materie, totuși aceștia nu vor putea fi avuți în vedere la stabilirea numărului de salariați afectați de concediere, deoarece niciunul dintre cazurile de încetare ale contractului de internship nu corespunde cazului de concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului prevăzut de Codul Muncii.

/ Efectele care se produc asupra contractelor individuale de muncă încheiate cu internii în contextul stării de urgență

Prezenta subsecțiune va avea în vedere analiza următoarelor aspecte: (i) condițiile și procedura de acordare a primei de promovare a angajării foștilor Interni; (ii) suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă.

(i) Condițiile și procedura de acordare a primei de promovare

În vederea stimulării integrării Internilor pe piața de muncă, ulterior finalizării programului de internship, statul a decis să acorde Organizațiile-gazdă o primă de promovare a angajării în cuantum de 4.586 de lei pentru fiecare persoană astfel angajată, dacă vor fi îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

  • Contractul de internship este urmat, într-un interval de cel mult 60 de zile de la finalizarea programului de internship, de încheierea unui contract individual de muncă;
  • Organizația-gazdă a menținut acel angajat o perioadă de cel puțin 24 de luni, fără întrerupere. Sunt considerate neîntrerupte raporturile de muncă care nu sunt suspendate, conform legii, cu excepția perioadelor de suspendare pe perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă.
  • Organizația-gazdă este persoană juridică privată.

Prin urmare, Organizațiile-gazdă care au încheiat contracte de internship încă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 176/2018 (respectiv 18 august 2018) și care îndeplinesc regulile anterior enumerate vor putea solicita prima de promovare cel târziu în perioada februarie – aprilie 2021 sau, mai devreme, la finalul acestui an în cazul în care programele de internship desfășurate au fost mai scurte de 6 luni.

Pentru a beneficia de această primă de promovare, Organizațiile-gazdă vor depune la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, în maximum 6 luni de la expirarea termenului 24 de luni în care a menținut contractul individual de muncă fără întrerupere cu fostul Intern, următoarele documente: (i) cerere; (ii) copia contractului de internship; (iii) copia certificatului de internship; (iv) copia contractului individual de muncă încheiat după finalizarea programului de internship; (v) orice alte documente care fac dovada menținerii raporturilor de muncă ale persoanei.

Prima de promovare va fi acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj în limita fondurilor alocate cu această destinație.

(ii) Suspendarea și încetarea contractului individual de muncă înainte de împlinirea termenului de 24 de luni

Potrivit celor menționate anterior, una dintre condițiile pe care Organizația-gazdă trebuie să le îndeplinească pentru a-i fi acordată prima de promovare este menținerea contractului individual de muncă a angajatului pe o perioadă de cel puțin 24 de luni, fără întrerupere, cu excepția concediului pentru incapacitate temporară de muncă.

Se pune astfel problema, în ce măsură se acordă Organizației-gazdă prima de promovare în cazul în care, pe perioada celor 24 de luni intervin alte cauze de suspendare, respectiv Organizația-gazdă decide ca pe perioada stării de urgență decretate pe teritoriul României să suspende contractul individual de muncă ca urmare a întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă (caz de suspendare cunoscut și sub denumirea de șomaj tehnic).

Având în vedere că Organizația-gazdă nu mai îndeplinește condiția mai sus menționată, considerăm că aceasta nu mai poate obține prima de promovare.

De asemenea, aplicând același raționament, nici în cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte de împlinirea celor 24 de luni prevăzute de lege, indiferent de motivul încetării, Organizația-gazdă nu va mai primi prima de promovare.

/ Concluzie

Având în vedere starea de urgență decretată și situația economico-financiară a societăților din domeniul privat, va fi interesant de observat câte dintre societățile private care au optat pentru desfășurarea programelor de internship vor reuși să mențină aceste programe în derulare și să nu suspende/înceteze contractele individuale de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 176/2018 în vederea obținerii primei de promovare acordate de către stat.

Nu în ultimul rând, societățile private ar putea avea în vedere această modalitate de organizare a activității ulterior încetării stării de urgență decretate, deoarece desfășurarea programelor de internship ar putea prezenta avantaje nenumărate în regândirea activității societății.

[1] Potrivit dispozițiilor art. din Hotărârea nr. 935/2019 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, începând cu data de 1 ianuarie 2020, acesta este de  2.230 lei.

[2] A se vedea în acest sens: https://www.internship.anofm.ro/, accesat la data de 29.03.2020;

[3] A se vedea în acest sens: https://www.juridice.ro/600301/contractul-de-internship-specie-a-contractului-de-munca.html, accesat la data de 29.03.2020;

[4] A se vedea în acest sens Ștefănescu Ion Traian, Considerații cu privire la natura juridică a contractului de internship, publicat în Revista Română de Dreptul Muncii nr. 4 din 2019;

[5] A se vedea în acest sens I. Dumitru, Despre contractul de internship din perspectiva recentei sale legiferări în România, R.R.D.M. nr. 1/2019, p. 44 în Ștefănescu Ion Traian, op. cit.;

[6] A se vedea în acest sens: Ștefănescu Ion Traian, op. cit.;