Material realizat de Alexandru Chiriac, Senior Associate și Daniel Goidescu, Associate
Decretarea stării de urgență pe teritoriul României a atras necesitatea adoptării unor acte normative cu un puternic impact în plan economic, de natură să creeze o serie de dificultăți în desfășurarea activității companiilor, situația epidemiologică actuală conturând cadrul unor restricții ce s-au rasfrânt și continuă să se răsfrângă asupra activității a numeroase companii.
În încercarea de a diminua efectele generate de pandemie asupra economiei românești, forul legislativ a inițiat o serie de măsuri, cu caracter excepțional, pe plan social și economic, menite să sprijine continuarea sau chiar supraviețuirea pe piața a unor societăți și să asigure un climat de protecție angajaților acestora, care sunt supuși riscului diminuării considerabile a salariului sau chiar al pierderii locului de muncă.
Prezentam mai jos cateva dinte aceste masuri.
A. Proiect de lege pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială
Prima măsură adoptată de Parlament i-a vizat pe angajatorii care se află în imposibilitatea de a își continua activitatea, respectiv pe angajatorii care își reduc activitatea în această perioadă, ca urmare directă a măsurilor impuse de autoritățile române.
Sprijinul acordat angajatorilor prin măsurile propuse are ca scop limitarea prejudiciilor, cu efecte pe termen lung asupra situației angajaților, dar și prevenirea creșterii numărului de șomeri, contribuind la protecția socială a angajaților din sectoarele economice a căror activitate este afectată de pandemie.
Astfel, li s-a oferit angajatorilor posibilitatea de a suspenda contractul individual de muncă pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de urgenţă, beneficiind în consecință de acordarea unor indemnizații pentru proprii angajați.
Corelativ, însă, angajatorii care vor beneficia de aceste dispoziții nu vor putea desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate pe o perioadă cel puţin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de plata indemnizaţiilor.
În vederea protejării angajaților care urmează a fi afectați de măsurile anterior menționateau fost propuse urmatoarele masuri:
a. contractul individual de munca („CIM”) poate fi suspendat din initiativa angajatorului pe durata suspendarii temporare a activitatii si/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretarii starii de asediu sau starii de urgenta;
b. in cazul suspendarii CIM potrivit punctului a) de mai sus, salariatii afectati beneficiaza de o indemnizatie platita din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cuantum de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut („Indemnizatie”), pe toata durata mentinerii starii de asediu sau starii de urgenta, dupa caz;
c. Indemnizatia poate fi suplimentata de angajator cu sume reprezentand diferenta de pana la minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat;
d. Indemnizatia este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale obligatorii, iar termenul de plata si declarare a obligatiilor fiscale este data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se face plata din bugetul asigurarilor de somaj;
e. pentru Indemnizatie, calculul, retinerea si plata impozitului pe venit, a contributiei de asigurari sociale de stat si a contributiei de asigurari sociale de sanatate se realizeaza de catre angajator din indemnizatiile incasate din bugetul asigurarilor pentru somaj, termenul de plata si declarare a acestor obligatii fiscale fiind data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se face plata;
f. pentru Indemnizatie, nu se datoreaza contributie asiguratorie pentru munca (conform art. 2205 din Codul fiscal);
g. in cazul in care un angajat are incheiate mai multe CIM-uri:
- acesta nu beneficiaza de Indemnizatie daca cel putin un CIM cu norma intreaga este activ pe perioada instituirii starii de asediu sau starii de urgenta, respectiv
- acesta beneficiaza de Indemnizatia aferenta CIM-ului cu drepturile salariale cele mai avantajoase daca toate CIM-uri sunt suspendate pe perioada instituirii starii de asediu sau starii de urgenta;
h. perioada prevazuta la punctul a) de mai sus constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prevazute de OUG nr. 158/2005, pentru stabilirea si calculul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de actul normativ anterior mentionat se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare; daca stagiul de cotizare realizat este corespunzator unei fractiuni de luna, se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata;
i. daca angajatorul adopta masura suspendarii CIM-ului inlocuind, in tot sau in parte, masura reducerii programului saptamanal de lucru de la 5 la 4 zile (dispusa potrivit art. 52 alin. (3) din Codul Muncii), plata Indemnizatiei este acordata numai de la data suspendarii CIM-ului in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f) Codul Muncii, pentru salariatii carora li se aplica prevederile art. 53 alin.(1) Codul Muncii;
j. angajatorii care beneficiaza de acordarea Indemnizatiei nu pot desfiinta locurile de munca ocupate de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f) Codul Muncii, pe o perioada cel putin egala cu perioada suspendarii pentru care au beneficiat de plata Indemnizatiei.
Cu privire la procedura acordării indemnizației, proiectul de lege prevede următorii pași:
I. Angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului; modelul declarației pe proprie răspundere va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, în termen de 15 zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
II. Documentele anterior prevăzute se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.
III. Plata indemnizaţiilor este suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj a și se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar plata indemnizaţiei se efectuează salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la încasarea acestor sume de către angajator.
Proiectul astfel adoptat de Parlament și trimis spre promulgare Președintelui României nu este la adăpost de critici, în special legate de necesitatea adoptării acestuia.
Ținând cont de caracterul prevederilor sale eminamente temporare, este de vazut cum vor fi acestea corelate cu dispozițiile OUG 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, care par a crea un paralelism legislativ. Pe de altă parte, din expunerea de motive a legii lipsesc prevederi vizând impactul pe care aceasta l-ar avea asupra bugetul statului.
B. Proiect de lege pentru acordarea unor facilități pentru contribuabilii operatori economici pe teritoriul României
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare facilitarea amânării și reeșalonării plății unor sarcini fiscale aparținând angajatorilor, operatorilor economici, angajaților acestora, precum și persoanelor fizice de pe teritoriul României.
Proiectul legislativ are în vedere atât deficitul de lichidități cu care se confruntă companiile din România, cât și lipsa resurselor financiare pe care o întâmpină persoanele fizice, Institutul Național de Statistică arătând că, urmare a efectelor pandemiei, 43,7% din gospodăriile din mediul urban și 36,3% din gospodăriile din mediul rural nu pot achita la timp cheltuielile aferente utilităților.
I. În privința operatorilor economici a căror activitate a fost oprită sau ale căror venituri sau încasări s-au diminuat cu minimum 15% în luna în curs, raportat la media celor două luni anterioare, aceștia vor putea solicita:
a. Amânarea virării contribuțiilor de asigurări sociale reținute de angajator, aferente veniturilor din salarii și a celor asimilate salariilor, pentru o perioadă de 3 luni, începând cu luna martie 2020.
b. Virarea contribuției de asigurări sociale pentru respectivele 3 luni eșalonat, în următoarele 12 luni ulterioare încetării facilității menționate anterior, în proporție de 50% din volumul total scadent.
c. De facilitățile mentionate la lit. a) si b) de mai sus vor beneficia operatorii economici sub condiția menținerii valabilității contractelor de muncă existente la data de 1 martie 2020 pentru o perioadă de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii. Pe perioada acordării acestor facilități, salariații beneficiază de vechime în muncă, iar contribuțiile sociale obligatorii vor fi alocate de la bugetul de stat.
d. Amânarea la plata contribuției asiguratorii pentru munca aferentă veniturilor din salarii și veniturilor asimilate salariilor (prevazute la art. 2201 din Codul Fiscal), pentru o perioada de 3 luni, începand cu luna martie 2020.
Amânarea la plată a serviciilor de utilități apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, cu excepția serviciilor de voce și date mobile, pentru o perioada de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii, iar la finalul acestei perioade, sumele scadente vor fi plătite eșalonat, pe o perioadă de 12 luni, fără a depăși raportul de 1/12 pe lună.
Operatorii economici nu vor plăti dobânzi și penalități de întârziere pentru perioada cât timp plata contribuțiilor este amânată.
II. În ceea ce privește persoanele fizice, din modalitatea de reglementare a măsurilor reiese necesitatea ca acestea să facă dovada faptului că au fost afectatei direct sau indirect de măsurile impuse de autorități, astfel încât pe perioada stării de urgență vor putea solicita amânarea la plată a serviciilor de utilități apă-canal, energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, cu excepția serviciilor de voce și date mobile, pentru o perioada de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii.
La finalul acestei perioade, sumele scadente vor fi plătite eșalonat, pe o perioadă de 12 luni, fără a fi percepute dobânzi și penalități de întârziere.
III. În ceea ce îi privește pe furnizorii de utilități, la expirarea celor 3 luni, aceștia vor esalona debitele restante fara a depasi raportul de 1/12 pe luna.
Ministerul Finanțelor Publice va pune la dispoziția furnizorilor de utilități, credite de trezorerie cu dobandă zero, respectiv va garanta linii de creditare în regim de factoring, ambele măsuri pentru o perioadă de până la 18 luni.
În termen de 10 zile de la adoptare, Ministerul Finanțelor Publice va elabora normele metodologice de aplicare a acestei legi.
Proiectul de lege a fost trimis spre promulgare Președintelui României la data de 06.04.2020 și, o zi mai târziu, a fost contestat la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar al PNL pentru încălcarea procedurii de adoptare a legii, dar și pentru motive vizând încălcarea principiilor neretroactivității legii și al egalității în drepturi, respectiv pentru lipsa de claritate și previzibilitate a legii. Sesizarea va fi dezbătută de Curtea Constituțională la data de 6 mai 2020.
Mai mult, două asociații ale furnizorilor de internet din România au trimis o scrisoare deschisă Președintelui României, solicitănd-i să nu promulge această lege. Astfel, intrarea în vigoare a legii este pusă sub semnul întrebării.
C. Proiect de lege privind aplicarea unor scutiri de la plata chiriei pentru prioada aferentă stării de urgență
Ca punct de plecare, proiectului de lege a avut în vedere considerarea ca injustă a obligației operatorilor economici de a plăti chirii, în schimbul cărora să nu beneficieze de folosința spațiilor în cauză sau să beneficieze mai puțin, dat fiind faptul că activitatea multor companii a fost întreruptă sau restrânsă.
Măsura îi vizează pe locatarii operatori economici, profesioniști, autoritățile publice și entitățile juridice de drept privat a căror activitate a fost întreruptă sau restrânsă prin aplicarea unor acte ale autorităților publice pe perioada stării de urgență.
În consecință, beneficiarii pot suspenda, la cerere, plata chiriei pentru folosința imobilelor înregistrate ca sedii sau puncte de lucru, fără plata de dobânzi și penalități.
Deopotrivă, le sunt acordate facilități și locatorilor care sunt privați de contravaloarea folosinței spațiului. Aceștia vor fi, astfel, scutiți de la plata (i) catre bugetul de stat, a obligatiilor aferente chiriilor neincasate pe perioada starii de urgenta, respectiv (ii) catre bugetele locale, a impozitelor si taxelor pe cladiri si teren, proportional cu numarul de zile pentru care chiria nu este incasata, proportional cu numarul de zile pentru care chiria nu este incasata.
Facilitățile acordate atăt locatorilor, cât și locatarilor se vor aplica pe toată durata stării de urgență, dar nu mai mult de 90 zile, iar contractele care intră sub incidența acestor dispoziții vor fi prelungite în mod corespunzător cu perioada aplicării scutirilor.
Proiectul a fost adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, iar în prezent se află în așteptarea avizelor legale ale Comisiilor parlamentare.
