Articolul 223 din Codul Penal definește hărțuirea sexuală drept pretinderea de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, în mod repetat. Infracțiunea este caracterizată, de asemenea, de intimidarea victimei sau de punerea ei într-o situație umilitoare. Pedeapsa prevăzută pentru hărțuirea sexuală este închisoarea cuprinsă între 3 luni și un an sau amenda. Pentru acțiunea penală, este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
ÎN CE CONSTĂ HĂRȚUIREA SEXUALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ
Printre acțiunile care pot fi incriminate drept acte de hărțuire sexuală pot fi enumerate comportamentele verbale degradante, inițierea de interacțiuni nonverbale de natură sexuală sau constrângerile sexuale propriu-zise. Abuzul poate avea de multe ori ca mobil puterea oferită agresorului de deținerea unei funcții privilegiate în cadrul organizației. Chiar dacă cea mai mare parte a persoanelor hărțuite sexual sunt femei, există cazuri de victime înregistrate și în rândul bărbaților.
CE POATE FACE UN ANGAJAT DACĂ ESTE HĂRȚUIT SEXUAL SAU MORAL
Dacă un angajat se află în situația de a experimenta abuzul sexual sau moral la locul de muncă este important să cunoască instrumentele pe care le are la îndemană pentru a proceda la sancționarea angajatorului, respectiv:
- păstrează dovezi scrise și audio-video ale abuzului: mail-urile, sms-urile, fotografiile sau înregistrările pot fi acceptate ca probă în instanță;
- sesizează abaterea de la normele Codului Muncii către departamentul de Resurse Umane al companiei;
- reclamă neregulile de la locul de muncă Inspecției Muncii sau Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării;
- se adresează instanței de judecată atât pe latură penală prin formularea unei plângeri prealabile, precum și pe latură civilă prin solicitarea daunelor aferente.
CE PREVEDE POLITICA INTERNĂ ANTI-HĂRȚUIRE, OBLIGATORIE PENTRU TOATE FIRMELE
Hotărârea de Guvern nr. 262/2019 a instituit la nivel național obligativitatea, din partea tuturor firmelor, a întocmirii unei politici interne cu privire la hărțuirea practicată la locul de muncă. Această politică a fost adoptată cu scopul descurajării atitudinilor tolerante asupra hărțuirii la locul de muncă și al stabilirii unor măsuri preventive. Conform legii, noua politică trebuie adusa la cunostinta tuturor angajatilor prin intermediul programelor de instruire și al campaniilor de informare.
In acest sens există o serie de măsuri de prevenire și de acțiune ce revin în sarcina angajatorului, printre care se numără următoarele:
- adoptarea unei politici interne coerente și cuprinzătoare, care să promoveze o cultură organizațională a “toleranței zero” față de hărțuirea sexuală în sfera relațiilor de muncă și să prevadă măsuri anti-hărțuire;
- crearea unor multiple mecanisme de sesizare a faptelor de hărțuire sexuală la locul de muncă, explicitând condițiile referitoare la confidențialitate (de exemplu, desemnarea unei persoane / unui departament cu atribuții de a înregistra raportările sau crearea unui sistem de whistleblowing caracterizat prin asigurarea anonimatului);
- stabilirea unei proceduri clare, care să asigure investigarea efectivă a unor astfel de sesizări la nivelul angajatorului, cu asigurarea caracterului echitabil;
- indicarea sancțiunilor aplicabile pentru astfel de fapte în regulamentele de organizare şi funcţionare şi în regulamentele interne;
- informarea permanentă a angajaților privind aspectele relevante în materie, inclusiv prin furnizarea de materiale informative, organizarea de ședințe de training etc.;
- elaborarea unei proceduri interne privind demersurile necesare pentru informarea autorităţilor publice abilitate cu aplicarea şi controlul respectării legislaţiei privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cu respectarea Regulamentului general privind protecţia datelor.
