În achiziții publice, NU funcționează abordarea „văzând și făcând”. Realizarea neadecvată a planificării procesului de achiziții determină erori și probleme în etapa de derulare a procedurii de atribuire și în implementarea contractului. Oferta poate fi declarată, în aceste condiții, cu ușurință: neconformă și/sau necâștigătoare.
Planificarea defectuoasă și nerealistă produce efecte atât în detrimentul autorității contractante, cât și al operatorului economic.
- Autoritățile contractante se pot lovi de situații ce determină anularea procedurii ca urmare a întrebărilor/solicitărilor venite din partea operatorilor economici atât în etapa de pregătire a ofertelor, cât și după lansarea procedurii.
- Obținerea unui număr insuficient de oferte pentru a putea fi asigurată o competiție reală sau obținerea unor oferte de slabă calitate – în etapa de evaluare a ofertelor, poate fi o altă problemă cu care autoritatea contractantă nu ar vrea să se confrunte.
- Pot fi întâmpinate probleme în stabilirea unor factori de evaluare care, deși sunt corect formulați, nu ajută la îndeplinirea obiectivelor autorităților contractante – în etapa de aplicare a criteriului de atribuire.
Dacă în cazul autorităților contractante, legea pare a fi de partea lor, în cazul operatorilor economici (persoane juridice) situațiile pot fi cu atât mai dificil de gestionat în lipsa informațiilor sau în lipsa opiniei specialistului.
Cristina Roșca, avocat JGV și Asociații
,,În achiziții publice, NU funcționează abordarea „văzând și făcând”. Autoritatea contractantă are obligația de a realiza achizițiile așa cum ea însăși a propus prin intermediul documentației de atribuire, iar operatorul economic trebuie să se plieze corect pe cerințele stabilite în caietul de sarcini. În caz contrar oferta e neconformă și/sau necâștigătoare.
De la etapa participării și până la finalul procedurii de atribuire a contractului vorbim de o întreaga procedură anevoioasă și de multe ori greșit înțeleasă care dă bătăi de cap, în special, operatorilor economici.
Pentru lămurirea, aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice există avocații-specialiștii mereu pregătiți pentru rezolvarea situațiilor de la cele aparent banale, la cele cu adevărat dificile.
Deși necesită analiză și organizare, atunci când este realizată corect, planificarea procesului de achiziții atrage beneficii pentru toate părțile implicate:
- Reduce incertitudinea– planificarea permite identificarea și stabilirea de măsuri necesare pentru a obține un rezultat corespunzător;
- Crește gradul de înțelegere – prin „vizualizarea” procesului și rezultatul contractului, prin obținerea unei perspective de ansamblu, care sprijină procesul decizional pe toată perioada procesului de achiziție;
- Crește eficiența– prin determinarea necesarului de resurse și a stabilirii modului în care se desfășoară activitățile;
- Facilitează îmbunătățirileși reduce probabilitatea încălcării prevederilor legislației în achiziții și a greșelilor;
- Reduce riscul apariției erorilor pe durata derulării procedurii și implementării contractului.”
Aceste calități sau beneficii iau naștere în urma unei bune organizări sau în urma respectării cu rigurozitate a dispozițiilor legale, nu sunt o noutate, atât procedura de urmat cât și consecințele sunt prevăzute in Ghidurile administrate de ANAP. Problemele care apar țin de birocrație, formalismul exagerat și lacunele legislației.
La finalul etapei de planificare a unui proces de achiziție trebuie să fie argumentate și documentate deciziile luate în legătură cu informațiile incluse în documentele achiziției.
Cristina Roșca, avocat JGV și Asociații
,,Consider că cei mai dezavantajați în această schemă sunt operatorii economici care participă la procedura de atribuire a contractelor scoase la licitație. De multe ori nu este înțeles mecanismul de funcționare și chiar dacă au dreptate, în lipsa reprezentantului convențional, sunt în imposibilitate de a urma pașii în mod corect.
Procedura achizițiilor publice este diferită de cea a instanțelor de judecată și mă refer aici la procedura administrativă – sesizarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Iată un exemplu la prima vedere banal, care în esență dă însă bătăi de cap. Instanța de judecată pune în vedere achitarea unei taxe judiciare de timbru prin emiterea unei Adrese, ocazie cu care partea vizată este informată asupra cuantumului. În cazul soluționării contestațiilor, CNSC emite o Adresa prin care menționează că operatorul economic are obligația, sub sancțiunea anularii contestației, de a consemna conform legii o cauțiune, fără a fi menționat cuantumul acesteia, ci doar prevederile legale. În lipsa unui specialist, care să interpreteze corect dispozițiile legale, această simplă consemnare a cauțiunii dă naștere unui factor de stres, determinat de necunoașterea legii sau dă naștere unei erori pe care părțile, sigur, nu o doresc. Legislația achizițiilor publice este stufoasă și modificată destul de des, astfel încât ceea ce era în vigoare sau aplicabil în urma cu 2 luni, în prezent nu mai este sau este doar parțial. De asemenea aspecte care țin strict de conținutul contratelor de achiziții pot aduce probleme (daca nu sunt aduse clarificări încă din etapa în care pot fi solicitate) în derularea contractelor atribuite. Spre deosebire de legislația internă, directivele europene emise în acest domeniu par a fi mai generoase și chiar mai flexibile în derularea contractelor de achiziții publice.”
Este important ca participanții la procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice să aleagă o manieră sănătoasă și deschisă spre colaborarea cu avocații încă din etapele premergătoare, tocmai pentru a fi evitate probleme din acest domeniu.
