GUEST WRITER Biriș Goran: H.G. nr. 259/2022, pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă

Autori: Anca Iulia Zegrean, Partner & Georgiana Vlădescu, Associate

Hotărârea Guvernului nr. 259/2022, pentru modificarea și completarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 („HG 259/2022”)

  1. Instruirea SSM
  • Angajatorul trebuie să comunice autorităților competente producerea unui eveniment privind accidentele de muncă, în termen de 24 ore.
  • Rezultatul instruirii în domeniul sănătății și securității în muncă va fi în mod obligatoriu consemnat în fișa individuală de instruire, care poate fi întocmită atât pe suport hârtie cât și în format electronic, iar păstrarea fișei individuale în întreprindere/unitate se poate realiza, de asemenea, electronic.
  • Angajatorul are obligația asigurării trasabilității și integrității materialelor utilizate în cadrul fiecărei instruiri în format electronic.
  • Prin HG 259/2022 se instituie în sarcina angajatorului numai obligația de a stabili prin regulamentul intern instrucțiuni, și nu o instruire efectivă, pentru persoanele aflate în unitate/întreprindere cu permisiunea angajatorului, cu excepția altor participanți la procesul de muncă.
  • HG 259/2022 prevede însă păstrarea obligației angajatorului de a efectua instruirea lucrătorilor din întreprinderi sau unități din exterior care efectuează activități pe bază de contract de prestări servicii și stipulează că, rezultatul instruirii se poate consemna și în format electronic, într-o fișă de instruire colectivă, care poate fi păstrată tot în format electronic, dacă este semnată prin utilizarea unei semnături electronice.
  1. Accidentele de muncă
  • HG 259/2022 aduce o modificare importantă în ceea ce privește accidentele de muncă, astfel încât, cercetarea evenimentelor care produc incapacitatea temporară de muncă se va efectua de către angajatorul la care este angajată victima și nu la angajatorul la care s-a produs evenimentul, cum era prevăzut până în prezent.
  • Ca element de noutate, angajatorul nu este obligat să efectueze cercetarea, dacă victima sau printre victimele unui eveniment care produce incapacitatea de muncă se numără un cetățean străin, în cazul în care acesta din urmă (i) se află în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și (ii) este lucrător al unui angajator străin.
  • În cazul în care evenimentul are victime lucrători ai unor angajatori diferiți, comisia de cercetare va fi numită de angajatorul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul și va fi compusă din reprezentați ai tuturor angajatorilor victimelor evenimentului.
  • Angajatorul la care este angajată victima va suporta cheltuielile necesare prelevării și analizării probelor în vederea efectuării cercetării.
  • În cazul în care, în cadrul efectuării cercetării se solicită experți sau specialiști, cheltuielile aferente expertizei vor fi suportate de către angajatorul la care este încadrată victima sau care se face răspunzător de organizarea activității în urma căreia s-a produs evenimentul. Anterior, aceste cheltuieli au fost suportate de către angajatorul la care a avut loc evenimentul.
  • În cazul evenimentelor produse în afara țării, ce au drept consecință incapacitatea temporară de muncă, HG 259/2022 lărgește și detaliază aria documentelor pe care trebuie să le conțină dosarul de cercetare întocmit de comisia numită de angajator și menționează că angajatorul victimei/victimelor va suporta cheltuielile aferente traducerii în limba română a documentelor anexate la dosarul de cercetare, deși în prezent această obligație îi revine angajatorului la care a avut loc evenimentul.
  • Conform HG 259/2022, prelungirea termenului de cercetare a evenimentelor se poate solicita în scris și motivat inspectoratului teritorial de muncă, însă acest termen de cercetare prelungit nu poate depăși 9 luni de la data comunicării. În situația în care angajatorul nu a comunicat evenimentul produs în afara granițelor țării în care a fost implicat lucrătorul sau nu a solicitat prelungirea, acest termen de cercetare va curge de la data sesizării inspectoratului teritorial de muncă de către casa de pensii.
  1. Bolile profesionale
  • Conform HG 259/2022, bolile profesionale sunt semnalate obligatoriu de către medici, în cadrul oricărei prestații medicale, aceste prestații nemaifiind enumerate exhaustiv.
  • De asemenea, HG 259/2022 aduce o schimbare a Tabelului cu bolile profesionale cu declarare obligatorie ce se regăsesc în Anexa 22 a Normelor metodologice și oferă mai multe modificări și completări procedurii privind cercetarea bolilor profesionale.
  • Este notabil faptul că medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică cercetează cauzele îmbolnăvirii profesionale în termen de 30 de zile, și nu în termen de 7 zile precum în reglementarea anterioară.
  • Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională poate fi contestat, iar în acest scop, la nivelul fiecărei direcții de sănătate publică se constituie comisia de soluționare a contestațiilor.
  • HG 259/2022 menționează și alte afecțiuni pe lângă cele deja existente, ale căror semnalare și declarare care nu sunt condiționate de intervalul de 2 ani de la încetarea expunerii profesionale considerată cauză a îmbolnăvirii.
  • Cercetarea cazurilor de îmbolnăvire profesională prin expunere la factorul de risc biologic care a generat situația epidemiologică excepțională, se face de către medicul de medicina muncii, în baza documentelor primite în format electronic sau prin căsuța poștală, fără a mai fi necesară prezența medicului la sediul întreprinderii sau unității care a semnalat cazul de boală profesională.