Autor: Andrei Georgescu, Partner
Parlamentul European a sustinut saptamana trecuta trei rapoarte care ar putea genera consecinte importante asupra viitorului serviciilor platformelor online. Astfel, se prefigureaza o potentiala reglementare stricta sau chiar interdictie a publicitatii targetate, instituirea unor proceduri de raportare a continutului ilegal si reguli care sa imbunatateasca detectarea comerciantilor ilegali.
Desi cele trei rapoarte nu au un caracter obligatoriu din punct de vedere legal, pozitia Parlamentului European reprezinta un semnal ferm dat Comisiei Europene, in contextul adoptarii Digital Services Act (DSA), pachetul normativ anuntat pentru luna decembrie care ar urma sa reglementeze o arie larga a problematicii serviciilor online, de la raspunderea pentru continut, la statutul intreprinderilor cu pozitie dominanta pe piata, siguranta, publicitate, smart contracts si activitatea desfasurata online de persoanele fizice cu titlu profesional.
Publicitatea targetata
Una dintre masurile cele mai importante – care continua sa divizeze fortele politice din Parlamentul European – este masura interdictiei publicitatii targetate, sustinuta de raportul Parlamentarul European German Tiemo Wölken, si care in final a primit sustinerea Parlamentului European.
Pozitia Parlamentului European determina Comisia Europeana sa decida asupra unor serii de solutii, de la reglementarea stricta a publicitatii targetate, pana la interzicerea acesteia. Raportul mentionat propune diferentierea reglementarii intre publicitatea targetata si forme mai putin intruzive de publicitate, care nu necesita colectarea unui nivel de date personale atat de detaliat. Astfel, se preconizeaza cel putin reguli privind transparenta activitatilor de monetizare si microtargetare, pentru a se elimina castigul comercial bazat pe caracteristici de utilizare ce expun vulnerabilitatile fizice si psihologice ale persoanelor.
De asemenea, se are in vedere crearea unei optiuni de a utiliza platformele online intr-un mod anonim, inclusiv prin posibilitatea de a renunta complet la organizarea continutului sau alti algoritmi de identificare si personalizare, precum si eliminarea mijloacelor automate de filtrare a continutului incarcat, fara interventie umana.
Continutul daunator si ilegal
Parlamentul European sustine politica Comisiei Europene de a include in DSA metode eficiente de stopare a comertului cu produse periculoase si ilegale, prin obligarea platformelor online de a imbunatati modul de identificare a comerciantilor inregistrati. Aceasta initiativa vine in intampinarea declaratiei lui Margrethe Vestager, Vice Presedintele Executiv al Comisiei Europene ce supervizeaza programele pentru adaptarea Europei la era digitala, care a subliniat faptul ca este necesar ca un cumparator online sa beneficieze de acelasi nivel de siguranta privind conformitatea si autenticitatea produselor achizitionate, intocmai ca si un cumparator ce achizitioneaza produse similare dintr-un magazin fizic.
Totodata, Parlamentul European a identificat si problematica intreprinderilor cu pozitie dominanta pe piata, propunand remedii comportamentale pentru a impiedica, si nu doar a corecta, disfunctionalitatile pietei cauzate de marile platforme, prin oferirea unor sanse egale in market place-ul digital si concurentilor mai mici, inclusiv pentru IMM-uri si companiile nou-infiintate. Aceasta solutie vine ca o continuare la o rezolutie anterioara votata de Parlamentul European in 2018, prin care se solicita Directiei Generala Concurenta din Comisia Europeana sa ia in considerare separarea motoarelor de cautare de alte servicii comerciale ca o modalitate de mentinere a concurentei pe piata de cautare, in contextul investigatiei avand ca subiect principal Google.
Aceste masuri ar completa precedentele reglementari aplicabile furnizorilor de servicii digitale care impun obligatii privind functionarea acestora, respectiv GDPR, care reglementeaza procesarea datelor cu caracter personal ale utilizatorilor, si Directiva NIS, care desemneaza furnizorii de servicii digitale (piete online, motoare de cautare online si servicii de cloud computing) drept furnizori de servicii esentiale pentru populatie si le impune obligatia sa implementeze masuri de securitate care sa asigure furnizarea continua si stabila a serviciilor.
Totodata, Parlamentul European sustine propunerea EDiMA, asociatie ce cuprinde principalii actori din domeniul online, Google, Amazon, Facebook si Apple, de a diferentia intre continutul ilegal si cel daunator, cum ar fi hate speech sau fake news. Astfel, in cazul celor din urma, platformele vor fi obligate sa instituie obligatii de transparenta si educatie digitala, insa decizia privind caracterul legal sau ilegal al continutului va fi luata de un organism judiciar independent, iar nu discretionar, de catre platformele online, cum se intampla in prezent. Acest aspect este menit a proteja libera exprimare si de a nu introduce bariere disproportionate asupra acesteia, prin intermediul atitudinii precaute si orientate comercial a platformelor online, prin prisma careia acestea tind sa elimine orice fel de continut care le-ar putea aduce un risc reputational.
In acest sens, propunerea Parlamentului European este aceea de a institui o procedura de take-down al continutului reglementata, inclusiv din perspectiva contencioasa, printr-un organism national de solutionare a litigiilor, in locul celor actuale care sunt supuse intr-o mare masura termenilor comerciali ai platformelor si instantelor de drept comun.
