GUEST WRITER Nicolescu Zorin & Asociații: Punct de vedere decizie ICCJ art.24 alin. 2 din Legea nr. 165

Material realizat de Bogdan-Petre Ilie, Partner Nicolescu Zorin & Asociații

In data de 02.03.2020 in cadrul dosarului nr. 2198/1/2019, Inalta Curti se Casatie si Justitie –  Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronuntat urmatoarea solutie:

Interpretarea dispoziţiilor art. 3 şi 4 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare, în coroborare cu prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, cu modificarile şi completarile ulterioare, stabileşte următoarele: In cazul in care, dupa incheierea unei conventii prin care fostul proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia au instrainat dreptul la despagubire unor terte persoane, partile convin desfiintarea acestei conventii şi repunerea lor in situatia anterioara, dreptul la masuri reparatorii al cesionarului nu subzista. În acest caz, dreptul la masuri reparatorii în echivalent revine in patrimoniul instrainatorului (instrainatorilor) plafonat potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (2) sau, după caz, alin. (4) din Legea nr. 165/2013

In primul rand tine sa aratam ca solicitarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiu de drept a fost formulata de catre Curtea de Apel Bucuresti cu ocazia solutionarii dosarului nr. 19758/3/2018, aceasta adresand Inaltei Curti urmatoarea intrebare:

In interpretarea şi aplicarea art. 3 şi 4 din Legea nr.10/2001, în coroborare cu art. 24 alin.2 din Legea nr.165/2013, subzistă dreptul la măsuri reparatorii recunoscut în temeiul art.24 alin.2 şi 4 din Legea nr.165/2013, prin hotărâre judecătorească definitivă în favoarea unor cesionari, dacă ulterior rămânerii definitivă a hotărârii judecătoreşti respective, se încheie un contract prin care părţile contractului de cesiune, decid încetarea contractului de cesiune şi repunerea părţilor contractuale, în situaţia anterioară încheierii contractului ?

Analizand solutia mai sus indicata se pare ca, in pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, Inalta Curte a avut in vedere o situatie diferita fata de cea expusa de Curtea de Apel, extinzand interpretarea textelor legale invocate la orice situatie de fapt, prin care ulterior instrainarii drepturilor la despagubiri, partile convin desfiintarea conventiei si repunerea partilor in situatia anterioara desi prin intrebarea sa, Curtea de Apel a prezentat o situatie de fapt diferita, in care anterior desfiintarii conventiei si repunerii partilor in situatia anterioara, printr-o hotarare judecaroareasca definitiva se stabilise un drept la masuri reparatorii in numele cesionarilor.

Sub aspectul textelor legale analizate aratam ca, prevederile art. 3 si 4 din Legea nr. 10/2001 reglementeaza aspecte legate de persoanele indreptatite la a beneficia de masuri reparatorii prin acestea fiind

1. a)persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora;
2. b)persoanele fizice, asociați ai persoanei juridice care deținea imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv;
3. c)persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945;

iar cele ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013 reglementeaza plafonarea masurilor compensatorii, in masura in care acestea se acorda catre alte persoane decat cele anterior mentionate, prin acordarea unui numar de puncte egal cu suma dintre pretul platit fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzactionarea dreptului de proprietate si un procent de 15% din diferenta pana la valoarea imobilului stabilita conform art. 21 alin. (6).

Raportat la solutia I.C.C.J., in orice situatie in care fostul proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia tranzactioneaza drepturile cu privire la masurile compensatorii iar ulterior decid desfacerea conventiilor si repunerea partilor in situatia anterioara, dreptul la masuri compensatorii revine in patrimoniul titularului initial plafonat, potrivit art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013.

Solutia I.C.C.J. comporta o serie de discutii fiind in mod aparent de natura a interpreta prevederile art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013 ca producatoare de efecte viitoare si definitive chiar si in situatia in care la momentul emiterii deciziei de compensare prin puncte, acestea nu se mai acorda cesionarului, ci insusi fostului proprietar sau mostenitorilor legali ori testamentari ai acestuia.

Cum prin Legea nr. 165/2013 se instituie cadrul privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania rezulta ca, normele acestei legi sunt speciale fiind de stricta interpretare si aplicare iar solutia I.C.C.J. este rezultatul unei interpretari extinctive de natura a produce afecte viitoare asupra unor situatii trecute, desfiintate la momentul acordarii efective a despagubirilor, in ciuda evidentei prevederilor art. 24 alin. 2 care fac referire la persoana beneficiara a drepturilor la masuri compensatorii la momentul acordarii lor efective.

Cum norma speciala se completeaza cu cea generala consideram ca solutia I.C.C.J. contravine si normelor de drept comun care reglementeaza efectele contractului incheiat intre parti respectiv art. 1270 din Codul Civil conform caruia:

–  alin. 1: contractul valabil încheiat are putere de lege între partile contractante

– alin. 2. contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor,

precum si cele de opozabilitate ale contractului, reglementate de art. 1281 din Codul Cicil  in raport cu care contractul este opozabil tertilor, care nu pot aduce atingere drepturilor si obligatiilor nascute din contract.

Tertul in raport cu conventia de intrainare a drepturilor de despagubire si ulterior a conventiei de desfiintare si repunere in situatia anterioara este Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor care cu ocazia emiterii deciziei de compensare prin puncte va proceda la aplicarea prevederilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 165/2013 chiar si in conditiile in care va acorda masurile compensatorii fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia.

Fata de cele mai sus mentionate asteptam cu interes motivarea deciziei I.C.C.J., care de altfel va deveni obligatorie de la data publicarii sale in Monitorul Oficial, sperand ca prin aceasta se vor aduce clarificarile necesare de natura a statua modalitatea corecta de interpretare a  normelor analizate cat si situatiile de fapt premise la care se vor aplica.