Într-un interviu acordat redacției Legal Marketing, notarul Bianca Voicu a vorbit despre felul în care toate modificările de ordin legislativ din ultima vreme afectează tranzacțiile imobiliare, dar și profesiile liberale, precum este și cea de notar.
- Care sunt cele mai solicitate servicii notariale în ultima perioadă?
Cu toate că în ultimii doi ani s-a înregistrat o scădere a tranzacțiilor imobiliare din România, iar accesul la creditele imobiliare s-a îngreunat simțitor, tranzacțiile de tip act rămân majoritare în activitatea notarială.
Având în vedere că economia României se bazează semnificativ pe sectorul de construcții și tranzacții imobiliare, sunt dezamăgită de noile măsuri fiscale ale Guvernului care, din păcate, vor îngreuna procesul de achiziție și de creditare al cetățenilor.
În activitatea notarială am ocazia să vad trendul de tranzacționare atât al persoanelor fizice, cât și al celor juridice, iar din păcate, în ambele sfere, se simte o scădere a volumului de acte dar nu și a prețurilor, ceea ce înseamnă că există disponibilitate financiară în piață, dar condițiile dezavantajoase și incertitudinea economică aduc un blocaj.
- Știm că se introduc impozite speciale pentru persoanele care dețin case mai scumpe de 500.000 de euro și mașini a căror valoare depășește 75.000 de euro. Cum se va stabili valoarea acestor bunuri?
În noul proiect de măsuri fiscale se prevăd majorări ale impozitelor pentru „bunurile de lux”, așa cum au fost numite de executiv. Dar acest lucru nu va implica contribuabili și nici nu vor fi necesare vizite la notar.
Cu privire la valoarea imobilelor la care se va calcula impozitul special pe clădirile rezidențiale, aceasta se va stabili prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.
Dar nu acestea sunt modificările substanțiale ce vor afecta piața imobiliară anul viitor, ci creșterea TVA la achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, de la 5% la 9%, precum și creșterea impozitului pe transferul proprietății din patrimoniul personal de la 1% la 3% pentru imobilele deținute de mai mult de 3 ani și de la 3% la 5% la cele deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv.
- Cum vi se par dumneavoastră toate aceste noutăți de ordin fiscal?
Implementarea de noi măsuri fiscale a stârnit îngrijorări semnificative pe piața imobiliară. Există un scepticism tot mai mare cu privire la potențialul impact pozitiv asupra veniturilor statului. În schimb, există temerea că aceste reguli vor împovăra și mai mult atât corporațiile, cât și cetățenii. Fără o înțelegere în cunoștință de cauză a consecințelor unor măsuri fiscale atât de extinse, anul următor poate fi martor la efectele negative atât asupra indivizilor, cât și asupra statului.
Deși implicațiile specifice ale acestor măsuri fiscale nu au fost încă pe deplin înțelese, credința predominantă este că aceste politici vor pune o presiune nejustificată asupra unui peisaj economic deja fragil.
- Dar schimbarea taxării la activități independente – PFA? Se numără avocații și notarii printre cei avantajați?
Ne bucuram daca era așa, dar măsurile fiscale vor afecta persoanele fizice autorizate cât și profesiile liberale, se estimează o creștere substanțială a taxelor ce vor fi în sarcina noastră.
Chiar daca impozitul pe venit nu va crește anul viitor, vor crește contribuțiile la sistemul de pensii și cel de sănătate.
Caracterul disproporționat al acestor măsuri fiscale nu a trecut neobservat de comunitatea juridică. Avocații, care se bazează pe expertiza lor pentru a naviga în probleme juridice complexe, au luat o poziție fermă împotriva a ceea ce ei percep ca o impunere agresivă asupra profesiei lor. Protestele organizate atât în august, cât și în octombrie au servit ca o voce colectivă puternică pentru a-și exprima nemulțumirea față de modificările propuse.
- De ce credeți că Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, propune eliminarea sintagmei „în mod repetat” în cazul sancțiunilor disciplinare aplicate notarilor publici în Legea 36/1995?
Aici nu putem să știm motivele pentru care a fost propusă o modificare în acest sens, având în vedere că după consultarea expunerii de motive se arată o cunoaștere la nivel superficial a activității notariale și a răspunderii notarului.
Sancționarea disciplinară a unui profesionist la prima abatere fără a avea un nivel de gravitate al situației de fapt este discreționară. Este normal să existe un sistem funcțional care să protejeze atât participanții la circuitul civil cât și notarul, față de eventualele erori care pot exista în cazurile întocmirii actelor notariale.