De aproape un sfert de secol, România amână una dintre cele mai importante reforme pentru dezvoltarea sa: regionalizarea. În tot acest timp, lipsa unui consens politic și reticența de a modifica Constituția au transformat acest proiect de țară într-un subiect tratat mai degrabă demagogic, numai în campanii electorale. Însă, pe fondul adâncirii decalajelor regionale, al blocajelor administrative și al presiunii tot mai mari privind absorbția fondurilor europene, reforma administrativ-teritorială nu mai poate fi amânată. Într-un interviu acordat Legal Marketing, jurista Cristina Grecea, expertă în fonduri europene, atrage atenția asupra faptului că întârzierea de peste 15 ani în aplicarea regionalizării a devenit o vulnerabilitate majoră pentru România.
O întârziere cu consecințe grave
„O întârziere de mai bine de 15 ani care se poate identifica cu o amenințare gravă la securitatea națională a României. Faptul că liderii partidelor politice nu au reușit să accepte necesitatea modificării Constituției și asumarea acestui proiect de țară ne aduce, în prezent, aceste consecințe deosebit de grave cu care ne confruntăm acum. Reforma administrativ-teritorială a țării nu va mai putea fi amânată la infinit”, a spus Cristina Grecea.
Cristina Grecea are experiență în domeniul fondurilor europene încă din 2007, când a coordonat regiunea București-Ilfov a Fondului Social European, după care a coordonat toate celelalte 8 (opt) regiuni.
Despre regionalizarea României se discută de aproape 25 de ani. Pentru prima dată, în decembrie 2001, a fost publicat Memorandumul de la Cluj.
Totul a rămas însă la stadiu incipient și, abia după aderarea României la Uniunea Europeană, s-a reluat tema, dar tot așa, la un nivel demagogic, electoral.
„Îmi amintesc că, abia la finalul lui 2010, guvernul condus de prim-ministrul României de la acea vreme, a fost pregătit să își asume răspunderea pentru acest proiect extrem de important pentru România, dar, din cauza crizei politice de atunci, acest lucru s-a oprit”, a adăugat Cristina Grecea.
Regionalizarea ar putea contribui inclusiv la reducerea deficitului bugetar
Regionalizarea este cea care aduce cu adevărat reducerea numărului funcționarilor guvernamentali, a unui număr semnificativ de primari, consilieri locali și județeni, președinți de consilii județene, directori de agenții locale, servicii de poliție, cadastru, carte funciară etc.
Este nevoie de o reorganizare teritorială profundă, pentru că sunt foarte multe județe care, numai prin comasare, pot crește posibilitatea dezvoltării regionale și accesarea accelerate și eficientă a fondurilor europene. Județele României nu se califică în prezent la dimensiunea definiției de regiune în Uniunea Europeană, cu excepția Sucevei, care are peste 800.000 de locuitori.
„Știm cu toții că principala resursă pentru dezvoltarea României o constituie fondurile europene. România este singura țară din fostul bloc comunist care încă mai funcționează după legi din vremea regimului comunist. România trebuie să găsească modalitatea de a începe această reformă de amploare, pentru că suntem deja în ceasul al 13-lea!”, a precizat ea.
Desigur, o astfel de reformă necesită câțiva ani de zile de eforturi pentru a găsi cele mai bune soluții, iar momentul ideal pentru începerea acestui proces a fost 2024, imediat după alegerile locale. Un alt start ratat!
Ce ar însemna, concret, regionalizarea?
Din perspectiva administrației locale, prin regionalizare s-ar simplifica structura personalului administrativ prin debirocratizare și scăderea cheltuielilor la bugetul de stat.
De asemenea, prin comasarea județelor s-ar putea dezvolta toate regiunile prin accesarea fondurilor europene, pentru că acum discrepanețele dintre ele sunt evidente. Regionalizarea poate să reducă enorm decalajele existente și chiar să elimine aceste inegalități și este unica soluție pentru o Românie modernă.
„Se vede cu ochiul liber că există diferențe de dezvoltare foarte mari între județele actuale. Cetățeanul este interesat de calitatea vieții, de accesul la educație și sănătate. Un nivel de dezvoltare ridicat al regiunii unde muncește și locuiește atrage și condiții salariale mai bune, condiții care să se alinieze la nivelul celor din UE”, a precizat Cristina Grecea.
Ce părere au românii despre regionalizare?
Pentru a afla ce cred românii despre regionalizare, autoritățile ar trebui să înceapă o campanie națională de informare și consultare a autorităților locale, a tuturor actorilor locali importanți, factorilor de decizie din mediul politic, din mediul de afaceri, educație, sănătate și ONG-uri în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare existente.
Numai în urma consultărilor și dezbaterilor publice ar putea fi trase concluzii despre nevoile reale din fiecare regiune în parte, pentru că modelul cultural, nivelul social, economic și intelectual sunt foarte diferite de la o regiune la alta, astfel că deciziile care să ducă la validarea acestui proces complex de transformare trebuie să vină din interiorul comunității respective.
„Este nevoie de consens în plan local pentru a putea demara un proiect de modificare a Constituției și a reforma legislația în vigoare. Un referendum cred că nu este cea mai potrivită variantă, având în vedere complexitatea acestui proces de reformă administrativ-teritorială a României”, a spus Cristina Grecea.
Problema este că în acest moment, administrația locală este profund politizată și, din acest motiv, poate să fie un obstacol în succesul procesului de regionalizare.
Fără consens și maturitate politică este clar că acest proces nu se poate finaliza. Noi avem o vorbă din bătrâni, care spune că „speranța moare ultima”, deși, după 35 de ani de la Revoluție, românii merită o Românie modernă în adevăratul sens al cuvântului, a mai spus Cristina Grecea.
