În contextul unei excepții de neconstituționalitate cu implicații semnificative asupra modului în care este interpretată răspunderea penală în actul medical, avocatul Mihaela Chiș, alături de av. Oana Cocan și av. Ionuț Cocan, aduc în prim-plan necesitatea unor repere mai clare și mai predictibile în delimitarea răspunderii penale a profesioniștilor din domeniul sănătății.
Această elasticitate interpretativă a făcut posibilă deschiderea unor proceduri penale inclusiv în situații în care nu se poate identifica o abatere clară de la o normă legală, ci mai degrabă o reevaluare ulterioară a deciziilor medicale, prin prisma unui rezultat nedorit. Într-un domeniu în care incertitudinea face parte din realitatea cotidiană, o astfel de abordare riscă să transforme riscul profesional într-un risc penal constant.
Eventuala admitere a excepției de către Curtea Constituțională a României ar putea marca o schimbare de substanță. Răspunderea penală ar fi astfel reașezată în jurul unor repere mai stricte, apropiate de standardele internaționale, în care intervenția penală este rezervată situațiilor de abatere gravă sau de încălcare evidentă a unor obligații legale. În mod implicit, ar fi limitată și posibilitatea formulării unor plângeri penale în scop speculativ, fenomen care a generat, în timp, nu doar presiune individuală asupra medicilor, ci și distorsiuni la nivelul întregului sistem.
Implicațiile depășesc însă sfera juridică. În prezent, teama de consecințe penale influențează, în anumite cazuri, decizia medicală, încurajând practici defensive și generând costuri suplimentare, directe și indirecte, în sistemul de sănătate. În același timp, incertitudinea juridică afectează atractivitatea profesiei și contribuie la dificultățile deja existente în retenția personalului medical.
„Nu orice rezultat nefavorabil în actul medical poate fi transformat într-un dosar penal. Discuția nu este despre reducerea răspunderii, ci despre a o așeza pe criterii reale, previzibile și corecte. În lipsa unor repere clare, dreptul penal riscă să fie folosit ca instrument de presiune, nu ca mecanism de sancționare a unor încălcări grave. O astfel de clarificare este esențială nu doar pentru medici, ci pentru funcționarea întregului sistem de sănătate”, subliniază avocata Mihaela Chiș, Fondator Chiș Mihaela & Asociații.
Decizia Curtea Constituțională a României este așteptată, astfel, nu doar ca o soluție într-o chestiune de tehnică legislativă, ci ca un posibil reper pentru reașezarea raportului dintre responsabilitatea profesională și intervenția penală. Într-un domeniu în care echilibrul este esențial, claritatea normei poate face diferența între protecția legitimă a pacientului și vulnerabilizarea excesivă a profesioniștilor.
