Un nou organism internațional vorbește despre polarizarea mediului juridic din România generată de cazul Robert Roșu

Cazul avocatului Robert Roșu a intrat în atenția  The Civil Liberties Union for Europe, o organizație non-profit și vizează respectarea drepturilor omului în Uniunea Europeană.

Într-unul dintre rapoartele publicate de aceasta, cel referitor la libertățile civile din întreaga Uniune Europeană, se vorbește pe larg despre situația juridică din spatele numelui sonor al avocatului Robert Roșu.
Cazul Robert Roșu a polarizat mediul juridic din România și a stârnit o controversă fără precedent, precum și proteste din partea avocaților. Robert Roșu este un avocat român, asociat la una dintre cele mai renumite firme de avocatură din România, Țuca Zbârcea și Asociații („TZA”).
În 2005, TZA, prin dl Roșu, a reprezentat un cumpărător de drepturi litigioase în fața autorităților din România pentru finalizarea procedurilor de restituire a mai multor terenuri. În 2015, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au declanșat urmărirea penală, considerând  că, prin activitățile desfășurate în calitatea sa de avocat, dl Roșu ar fi organizat un grup infracțional împreună cu beneficiarii restituirii.
Robert Roșu a fost achitat de prima instanță, cu motivarea că activitățile lui au fost activități profesionale specifice, desfășurate în mod normal de orice avocat. DNA a formulat apel împotriva acestei hotărâri. La data de 18 decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe dl Roșu la 5 ani de închisoare.
Această hotărâre definitivă pune probleme juridice din cauza discrepanței imense dintre soluția inițială, de achitare, și condamnarea pronunțată de a doua instanță pentru aceleași activități calificate de prima instanță ca fiind specifice profesiei de avocat. Mai multe voci au atras atenția asupra faptului că, în cursul cercetării penale, DNA a audiat judecători care, sub presiune, și-au retractat prin mărturiile lor decizii luate în hotărâri judecătorești civile rămase definitive.
Cazul a stârnit un val de proteste din partea avocaților din toate barourile din România, care au susținut că independența profesiei de avocat trebuie apărată de orice asociere nejustificată între activitatea de apărare efectuată de avocat și activitățile clientului. Au existat reacții și din partea altor participanți la actul de justiție: Consiliul Superior al Magistraturii a condamnat public protestele, iar asociația procurorilor a susținut punctul de vedere al DNA.
Faptul că soluția Curții Supreme a fost diametral opusă față de soluția pronunțată de prima instanță (trecând de la achitare la pedeapsa cu închisoarea) a creat, pentru o parte a opiniei publice, o percepție ce poate afecta aparența de imparțialitate a justiției. Hotărârea pronunțată împotriva dlui Roșu este percepută ca un exemplu de condamnare la pedeapsa cu închisoarea ca act de intimidare la adresa unui avocat. Această percepție a fost alimentată și de faptul că, deși termenul comun de 30 de zile pentru motivarea hotărârii a expirat, Curtea nu a emis încă motivarea. Conform legii, acest termen poate fi prelungit, dacă există motive întemeiate, cu cel mult două perioade de câte 30 de zile. În prezent, dl Roșu își execută pedeapsa cu închisoarea și nu poate recurge la nicio cale extraordinară de atac. Acest caz a dat naștere unor discuții publice despre necesitatea remiterii motivării în același timp cu dispozitivul hotărârii judecătorești.
Este demn de subliniat că aparența de imparțialitate a actului de justiție este la fel de importantă ca imparțialitatea însăși. Nu doar în acest caz particular, ci în toate cazurile, motivarea soluției trebuie să fie foarte clară și convingătoare, bazată pe argumente dincolo de orice îndoială și, dacă nu poate fi comunicată împreună cu soluția propriu-zisă, trebuie redactată cât mai curând posibil, la scurt timp de la pronunțarea soluției
EXTRAS DIN RAPORTUL EU 2020: DEMANDING ON DEMOCRACY. Country & Trend Reports on Democratic Records by Civil Liberties Organisations Across the European Union, pag. 147-148.
Așadar, Robert Roșu a potențat o problemă la nivel european, aceea a imparțialității actului de justiție.
Organizația The Civil Liberties Union for Europe  are o echipă  formată din experți în drepturile omului și experți în comunicare, lucrând în strânsă colaborare cu o rețea de membri din Bruxelles și din alte optsprezece țări membre ale Uniunii Europene. Organizația non-profit a fost înființată la Berlin și are un sediu secundar la Bruxelles.