Suciu, Popa & Asociații: Modificări importante ale codului fiscal

La data de 1 martie 2021 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii contabilității nr. 82/1991.

În privința Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, principalele modificări au vizat condițiile privind deductibilitatea unor sume de la calculul impozitului pe profit, includerea unor venituri în categoria veniturilor neimpozabile sau procedura de determinare și plată a impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, contribuției de asigurări sociale de sănătate, contribuției asiguratorii pentru munca, condițiile de exigibilitate a TVA pentru livrările de bunuri și servicii sau majorarea pragurilor valorice pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

Cele mai importante modificări

Prima modificare importantă adusă Codului Fiscal are în vedere clarificarea cadrului privind cheltuielile care nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, fiind clarificată sfera de aplicare a prevederilor art.  25 alineatul (4), litera f1) din Codul fiscal. Concret, noua formă prevede faptul că nu sunt deductibile cheltuielile efectuate începând cu 1 ianuarie 2021, în cadrul unor tranzacții cu o persoană situată într-un stat care este inclus în Anexa 1 din lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, numai în situația în care acestea sunt efectuate ca urmare a unor tranzacții care nu au un scop economic.

Practic, în situația în care se poate face dovada faptului ca tranzacțiile efectuate în aceste condiții au scop economic, noua formă a Codului fiscal include cheltuielile respective în categoria cheltuielilor deductibile.

Cea de-a doua modificare importantă a Codului fiscal privește completarea categoriilor de venituri considerate neimpozabile, prevăzute la art. 76 alin. 4 lit. a), fiind adăugate în această categorie inclusiv veniturile/ajutoarele/indemnizațiile prevăzute în regulamentul intern al angajatorului și nu doar cele prevăzute în contractul de muncă, astfel cum era menționat in reglementarea anterioară.

De asemenea, a fost modificat și cadrul privind cuantumul neimpozabil al contravalorii serviciilor turistice sau de tratament acordate pe perioada concediului de către angajator în condițiile prevăzute de contractul de muncă, regulamentul intern sau primite in baza unor legi speciale si/sau finanțate de la buget.

Astfel, noua formă a Codului fiscal condiționează caracterul neimpozabil al acestor sume, stabilind faptul că valoarea totală a acestora nu trebuie să depășească, într-un an fiscal, pentru fiecare angajat, nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.

Cea de-a treia modificare a Codului fiscal privește modificarea procedurii de determinare și plată a impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, precum și a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției asiguratorii pentru muncă.

În noua formă, Codul fiscal prevede că persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor, ca urmare a contractelor de muncă încheiate cu angajatori care nu au rezidența fiscală în România, nu li se aplică regulile privind calculul, reținerea la sursă și plata acestor impozite sau contribuții de către plătitorii de venituri.

Conform modificării operate, acestei categorii de beneficiari li se aplică obligația de a declara și de a plăti lunar, în regim propriu, impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, precum și contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă.

A patra modificare importantă se refera la dispoziţiile art. 282 alineatul (3), litera b), fiind modificate condițiile de exigibilitate a TVA pentru livrările de bunuri și servicii. În noua formă, Codul fiscal prevede că sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare persoanele impozabile care au sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care optează pentru aplicarea sistemului TVA  la încasare fie începând cu data înregistrării în scopuri de TVA, fie ulterior în cursul anului înregistrării în scop de TVA.

Practic, noua formă a textului permite aplicarea sistemului de TVA la încasare și de către persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA și care optează pentru aplicarea acestui sistem ulterior înregistrării, în cursul anului în care a avut loc înregistrarea în scopuri de TVA.

În acest caz, persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare ulterior, în cursul în care a avut loc înregistrarea în scopuri de TVA, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care și-a exercitat opțiunea, cu condiția ca la data exercitării opțiunii să nu fi depășit plafonul de 4.500.000 Lei.

Cea de-a cincea modificare importantă a avut loc prin majorarea de la 2.250.000 Lei la 4.500.000 lei a pragurilor valorice pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

În forma actualizată a Codului fiscal, nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare persoanele impozabile care în anul precedent au depășit plafonul de 4.500.000 Lei (față de plafonul de 2.250.000 lei  din reglementarea anterioară), precum nici persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului și care au depășit plafonul de 4.500.000 Lei în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, plafonul fiind calculat în funcție de operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA.

Cea de-a șasea modificare importantă se refera la art. 324 din Codul fiscal, fiind actualizate condițiile de depunere a decontului special de TVA și a altor declarații, prevăzute de art. 324 din Codul fiscal.

Sub un prim aspect, noua reglementare a modificat data și condițiile de depunere a notificării privind opțiunea pentru aplicarea sistemului TVA la încasare, prevăzute în cuprinsul alin. 12 al art. 324 din Cod. Astfel, noua formă a Codului fiscal prevede că persana impozabilă care este eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare și care optează pentru acest sistem, trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare din care sa rezulte ca:

  • cifra de afaceri nu depășește 500.000 Lei în anul calendaristic precedent și în anul calendaristic în curs, până la data depunerii notificării;
  • optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare.

Conform noii reglementări, notificarea trebuie depusă până la data de 20 inclusiv a lunii anterioare începerii perioadei fiscale din care va aplica sistemul TVA la încasare.

Sub un al doilea aspect, noua reglementare mărește la 4.500.000 Lei plafonul maxim al cifrei de afaceri pana la care se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligația să depună notificarea.

Sub un al treilea aspect, modificarea plafonului de la 2.250.000 Lei la 4.500.000 Lei a avut loc si in partea introductiva a art. 324 alin. 14) din Codul fiscal, fiind uniformizat astfel plafonul maxim al cifrei de afaceri pana la care este permisa aplicarea sistemului TVA la încasare.

A șaptea modificare se refera la 291 alineatul (3) litera c) punctul 3 din Codul fiscal, care stabilește pragul valoric al cotei de TVA de 5% aplicabil asupra bazei de impozitare pentru livrările de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2.

În noua formă a Codului fiscal a fost redus de la 140.000 Euro la 450.000 Lei pragul valoric maxim al locuințelor cărora li se aplică cota de TVA de 5%.

Nu în ultimul rând, alte modificări importante aduse Codului fiscal sunt:

  • conținutul art. 78 alineatul (21), litera b), noua formă stabilind că prevederile de la lit. b) se aplica plătitorilor de venituri, rezidenți fiscali români, care au încheiat contracte cu angajatori care nu au rezidența fiscală în România, față de forma anterioară care viza angajatori care nu aveau sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România;
  • conținutul art. 107, alineatul (5), noua formă stabilind că asociații care răspund pentru îndeplinirea obligațiilor asocierilor fără personalitate juridică sau entităților supuse transparenței fiscale față de autoritățile publice, au obligația de a depune declarația anuală de venit până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent;
  • conținutul art. 133, în noua formă fiind introdus alineatul (157), care prevede faptul că, în anul 2021, termenul de depunere a declarației anuale de venit pentru asocierile fără personalitate juridică și entitățile supuse regimului transparenței fiscale este până la data de 15 aprilie 2021 inclusiv;
  • conținutul articolul 142, litera b). În noua formă, sumele primite în baza dispoziţiilor regulamentului intern al angajatorului sau în baza unor legi speciale și/sau finanțate din buget sunt introduse în categoria veniturilor care nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale;
  • conținutul art. 146 alineatul (21). În noua formă, Codul fiscal prevede că stabilirea și plata contribuțiilor de asigurări sociale, în cazul avantajelor în bani și/sau în natură primite de la terți, revine și persoanelor fizice beneficiare, când avantajele în bani și/sau în natură sunt acordate și plătite direct persoanei fizice de către plătitori de venituri care nu sunt rezidenți fiscali români, alții decât angajatorul.

Autori: Andrei Georgescu, Partner si Diana Agafitei, Managing Associate Suciu Popa