Studiu privind viitorul serviciilor juridice (Societatea de Drept din Anglia si Tara Galilor)

Avand in vedere numeroasele provocari cu care se confrunta profesia de avocat, CCBE a infiintat un grup de lucru privind viitorul serviciilor juridice. Grupul nostru de lucru este de parere ca subiectul este de o mare importanta astfel incat ar trebui sa discutam anumite probleme direct cu dumneavoastra in calitate de presedinte al unuia dintre barourile sau a unei societati juridice membre CCBE.

Printre principalii factori de schimbare se numara globalizarea si tehnologia. Am inceput analizand cresterea sectorului nereglementat, cum va avea impact asupra profesiei de avocat, precum si potentiale raspunsuri ale factorilor de reglementare.

(2) CCBE este constient de faptul ca o parte din barourile si societatile de avocatura membre au infiintat comitete sau initiative similare pentru a examina impactul provocarilor viitoare. In cazul in care baroul dumneavoastra a realizat acest lucru, atunci am fi interesati sa aflam informatii despre acestea, si, in special am dori datele de contact ale persoanei responsabile. (Am luat legatura cu Asociatia Barourilor Americane, care a infiintat o Comisie cu privire la viitorul serviciilor juridice, si am trimis reprezentantul nostru la o conferinta la inceputul anului privind „inovarea in servicii juridice”.) Noi credem ca o cooperare in ce priveste evolutiile viitoare este esentiala.

(3) Suntem constienti ca un numar de barouri se confrunta sau s-au confruntat recent cu provocari de reglementare ce lezeaza independenta si alte valori de baza ale profesiei juridice. Exista documente care pot ajuta profesia de avocat european in campaniile noastre pentru a proteja valorile de baza, si am dori sa vi le aducem la cunostinta.

Exista in special, doua documente cheie: studiul Yarrow comandat de CCBE, si Raportul Economic de la Copenhaga, comandat de Baroul si Societatea Juridica din Danemarca; ambele documente arata importanta reglementarii  serviciilor juridice in functie de cresterea economica.

(4) CCBE intentioneaza sa organizeze o conferinta majora de o zi, cu privire la viitorul serviciilor juridice, anul viitor, corelata cu una dintre reuniunile noastre periodice.

In cadrul programului conferintei vor fi discutate patru teme principale: viitorul justitiei / al e-justitiei; viitorul serviciilor juridice; viitorul firmelor de avocatura; viitorul barourilor/ societatilor juridice. Veti fi invitati sa participati la acest eveniment. Mai multe detalii va vom transmite anul viitor.

Daca aveti propuneri sau comentarii, ca raspuns la aceasta scrisoare, sau pe tema viitorului serviciilor juridice, suntem interesati sa le aflam.

Cu stima,

Maria Ślązak

Presedintele CCBE

 ANEXA 1

Viitorul serviciilor juridice

Intrebari pentru dezbatere:

(a) Care sunt principalele acceleratoare ale schimbarii:

(i) Globalizarea (inclusiv pe piata unica a UE) in cazul in care atat firme de avocatura cat si firme non-juridice ofera servicii juridice in afara granitelor.

(ii) Tehnologia de separare, outsourcing, on-line, site-uri web, servicii juridice on line.

(iii) Politicile guvernamentale – la nivel national si comunitar – in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra firmelor de avocatura, reducerea finantarii publice (asistenta juridica, instante), impozitarea, accesul la justitie, alegerea consumatorului, calificari  profesionale, etc….

(iv) Dreptul si practica concurentei

(v) Cresterea sectorului nereglementat, de exemplu: paralegals, solutii informatizate, furnizori on-line

(vi) Piata latenta a serviciilor juridice.

(vii) Crizele politice (cum ar fi atacurile de 9/11 sau criza economica din 2008)

 

(b) Care sunt principalele consecinte ale schimbarii:

(i) Aspecte privind gradul de reglementare in sectorul serviciilor juridice.

(ii) Posibila scindare a profesiei, intre avocati si consultanti.

(iii) Viabilitatea firmelor de avocatura ca liant pentru multi furnizori, este pusa sub semnul intrebarii.

(iv) Formarea profesionala a avocatilor, care trebuie sa se adapteze la provocarile cu care se confrunta viitorul profesiei: utilizarea de programe de calculator pentru a ramane competitivi cu sectorul nereglementat, utilizarea externalizarii, retelele de socializare, etc.

 

(c) care este rolul CCBE – si al barourilor nationale – in abordarea acestor provocari:

(i) Monitorizarea progreselor realizate, colectarea de informatii, informarea delegatilor si a profesiei de avocat, in ansamblu

(ii) Pozitiile politice care sa conduca la lobby pentru institutiile UE si guvernele statelor membre

(iii) Interventie in litigii, dupa caz

(iv) Indrumarea barourilor membre

(v) Dialogul cu responsabilii pentru formarea profesionala a avocatilor

(vi) Dialogul cu sistemul judiciar la nivel european si national; cu organizatiile juridice internationale si marile barouri; cu alte structuri relevante.

(vii) Cercetarea tendintelor viitoare in tehnologie, care afecteaza serviciile juridice si cota de piata.

 

ANEXA 2

Henrik Ballebye Okholm[1]

 Consecinte socio-economice ale reprezentarii non-avocaţiale in faţa instanţelor de judecata

 Se susţine uneori ca posibilitatea reprezentarii non-avocatiale in fata instantelor de judecata ar putea determina o creştere a numarului serviciilor juridice prestate, ceea ce implica o concurenţa mai acerba in sectorul juridic şi preţuri mai mici, in beneficiul consumatorilor. Totuşi, beneficiile in materie de concurenta generate de reprezentarea non-avocatiala sunt, in majoritatea cazurilor, minore şi se compenseaza prin riscul conex al unei calitaţi mai slabe a serviciilor prestate, generand costuri procedurale şi de supraveghere mai ridicate ce vor fi suportate de catre contribuabili.

Importanţa unei calitaţi ridicate

Un sistem juridic funcţional faciliteaza activitatea economica şi dezvoltarea, deoarece asigura o relaţie bazata pe incredere şi responsabilitate intre agenţi individuali. In acelaşi timp, intrucat chestiunile juridice sunt extrem de complexe prin natura lor, este esenţial ca profesia juridica sa fie supusa unui standard de calitate ridicat. Intocmirea contractelor intr-o maniera corecta şi clara, elaborarea legislaţiei aplicabile in baza tuturor informaţiilor relevante, etc. sunt in interesul general al societaţii.

Un alt aspect important al calitaţii ridicate a activitaţii juridice consta in derularea procedurilor juridice intr-o maniera cat mai eficienta, la un nivel inalt de profesionalism. Acest lucru asigura un nivel redus al costurilor procedurale şi al celor aferente activitaţii de supraveghere.

Data fiind complexitatea activitaţii juridice, profesia este caracterizata de informaţii asimetrice, cum ar fi situaţia in care cumparatorii unui anumit serviciu (sau unui anumit bun) nu sunt capabili sa evalueze calitatea reala a serviciului respectiv – chiar şi dupa prestarea acestuia.

Informaţiile asimetrice pot avea ca rezultat o reducere a calitaţii. Vanzatorii au un stimulent sa munceasca mai puţin şi sa asigure o calitate mai redusa, intrucat cumparatorii nu au capacitatea de a descoperi acest lucru – acest fenomen este numit deseori hazard moral. Prin urmare, riscul de a primi un produs de calitate scazuta tinde sa reduca dorinţa de a plati a consumatorilor, facand ca piaţa sa fie neprofitabila pentru vanzatorii care furnizeaza cu adevarat un produs de calitate ridicata – acest fenomen este numit deseori selecţie adversa, intrucat determina o calitate medie mai scazuta la nivelul intregii piete.

Reglementarea poate reduce problemele aferente informaţiilor asimetrice. In majoritatea ţarilor, doar avocaţii au dreptul sa işi reprezinte clienţii in instanţa. Intrucat avocaţii sunt supusi unor cerinţe de reglementare, precum standarde educaţionale ridicate, ghiduri etice şi supraveghere externa, este posibil ca şi atunci cand piaţa este caracterizata de informaţii asimetrice, clientii sa se astepte sa primeasca un serviciu de calitate rezonabila.

Riscul asociat posibilitaţii de reprezentare non-avocatiala in fata instantelor de judecata consta in calitatea redusa la nivelul intregii profesii juridice. Intrucat persoanele de alta profesie decat cea de avocat sunt supuse unor cerinţe de reglementare mai puţin stricte decat avocaţii, conform logicii hazardului moral şi selecţiei adverse, acestea vor diminua calitatea medie a profesiei.

In plus, reprezentarea non-avocatiala va genera o presiune sporita asupra aparatului de supraveghere şi costurilor procedurale. Acest lucru este evident in special in Marea Britanie, unde reprezentarea a fost liberalizata in 2007.

Efectele asupra concurenţei sunt reduse

 Pe de alta parte, daca reprezentarea clienţilor in instanţa ar fi permisa doar avocaţilor, s-ar crea un monopol juridic pe piaţa acestor servicii. Impunerea unor bariere ridicate de acces la profesia juridica ar putea conduce la o scadere a ofertei şi a concurenţei, insoţita de o creştere a preţurilor – in detrimentul consumatorilor.

Cu toate acestea, concurenţa intre avocaţi este ridicata in majoritatea ţarilor, iar dovezile empirice arata ca politicile liberale privind reprezentarea au un efect minor in ceea ce priveşte concurenţa suplimentara. In Suedia, de exemplu, reprezentarea in instanţa este dominata exclusiv de avocaţi, chiar şi atunci cand reprezentarea non-avocatiala este permisa.

Cum s-a ajuns la aceasta situaţie? Dupa cum arata unele studii recente, consumatorii sunt mai preocupaţi de calitatea academica şi reputaţia profesionala a reprezentanţilor lor legali decat de nivelul preţurilor pentru aceste servicii. Intrucat avocaţii sunt profesionişti foarte calificaţi, singurele situaţii in care se vor confrunta cu concurenţa exercitata de catre persoanele de alta profesie vor fi cazurile simple cu o valoare redusa pentru client.

Prezenta unor persoane de alta profesie decat cea de avocat despre care se presupune ca vor practica preturi mai mici va conduce, in schimb, la cresterea numarului de cauze aduse in fata instantelor de judecata. Acest lucru este consecinta faptului ca inainte de a lua decizia de a deschide o actiune in instanta, oamenii cantaresc costurile acestei acţiuni in raport cu valoarea potentiala. Un numar mai mare de cauze va determina o crestere a costurilor procedurale suportate partial de contribuabili.

Christopher Decker[2]

 Reprezentarea avocaţiala in faţa instanţelor de judecata: punct de vedere economic si comparativ

 

  1. Analizele si dovezile economice indica o legatura intre calitatea sistemului juridic şi bunastarea economica? 

 

Concluzia principala a unui numar substanţial de analize şi dovezi economice arata ca sistemele juridice funcţionale faciliteaza şi contribuie la dezvoltarea şi performanţa economica.  In acest context, un sistem juridic „funcţional” este conceput sub forma unui sistem stabil care ofera certitudine actorilor de pe piaţa la costuri rezonabile, permiţandu-le sa incheie tranzacţii cu incredere, dar avand in acelaşi timp o capacitate suficienta de a se adapta la situaţii noi, şi oferindu-le oportunitaţi noi pentru tranzacţiile sociale şi economice aduse deseori de aceasta evoluţie.

Un aspect important al relaţiei dintre un sistem juridic şi performanţa economica este rolul pe care serviciile juridice il au in facilitarea şi susţinerea pieţelor. Activitatea esenţiala a sectorului profesional al serviciilor juridice are tendinţa de a extinde activitatea pieţei la nivelul economiei, fiind aşadar strans legata de performanţa şi creşterea economica. Aceasta caracteristica diferenţiaza serviciile juridice de multe alte servicii profesionale cu care sunt comparate deseori in evaluarile economice şi politice.

In plus, analiza şi dovezile arata ca nu intamplator o performanţa economica buna are tendinţa de a fi asociata indeaproape cu sisteme juridice stabile şi funcţionale. Instituţiile (inclusiv legile şi normele) unui sistem juridic condiţioneaza şi determina performanţa economica. Instituţiile stabile, profesioniste şi credibile faciliteaza dezvoltarea economica şi determina niveluri mai bune ale activitaţii economice.

  1. Care este legatura dintre avocaţi şi performanţa economica?

 Deşi instituţiile politice determina aspecte importante ale structurii unui sistem juridic, iar organismele judiciare determina modul de aplicare a legilor, avocaţii, prin acţiunile şi comportamentul lor, contribuie in egala masura atat la structurarea sistemului juridic, cat şi la eficienţa funcţionarii acestuia. Pe scurt, un set bine conceput de reguli, menit sa protejeze drepturile de proprietate şi diferite alte drepturi ale cetaţenilor, va fi ineficient daca, in practica, persoanele care au responsabilitatea de a aplica sau de a lucra cu aceste reguli fie nu dispun de suficiente resurse sau competenţe, fie sunt supuse unor influenţe externe (sunt corupte).

In special doua aspecte ale exercitarii profesiei juridice par a fi strans legate de performanţa sistemului juridic.

 

  • In primul rand, pentru ca un sistem juridic sa fie eficient, este necesar ca avocaţii sa fie instruiţi adecvat şi sa dispuna de resursele corespunzatoare pentru a-şi indeplini sarcinile care li se impun.  Dovezile arata ca un important factor determinant pentru modul de funcţionare a sistemului juridic este calitatea avocaţilor. De exemplu, in urma cercetarilor efectuate in anii 1990 in legatura cu dezvoltarea statului de drept in China, s-a ajuns la concluzia ca deşi profesia juridica din China a cunoscut imbunataţiri in materie de calitate şi performanţa, la acea data existau probleme semnificative care continuau sa influenţeze negativ atat activitatea comerciala, cat şi exercitarea drepturilor individuale.

 

  • In al doilea rand, data fiind natura activitaţii intreprinse de avocaţi, integritatea profesiei este extrem de importanta; menţinerea unei culturi a profesionalismului şi independenţei faţa de influenţele externe, inclusiv faţa de influenţa statului, prezinta o valoare economica semnificativa.

 

  1. Profesia de avocat este similara cu orice alta profesie sau breasla?

 

Avocaţii sunt deseori comparaţi cu membrii altor profesii (contabili, arhitecţi, stomatologi, medici). Deşi exista unele asemanari, sarcinile şi activitaţile avocaţilor se diferenţiaza de cele ale altor profesii in anumite privinţe importante. Este vorba, in special, despre legatura dintre independenţa avocaţilor, aplicarea legii şi dezvoltarea statului de drept. Exemple din trecut arata ca inexistenţa unui nivel suficient de independenţa in randul avocaţilor poate sa determine aspectele juridice care vor fi contestate (respectiv drepturile care vor fi exercitate) şi modalitatea de contestare a acestora. Cu toate acestea, independenţa nu poate fi dictata prin ordine, ci pare a fi strans legata de profesionalizarea şi cultura predominanta a normelor profesiei juridice.

 

In plus, avocaţii, prin activitaţile lor de susţinere a diferitelor cauze, pot fi agenţii schimbarii sociale şi economice. Marturie pentru aceasta capacitate stau cauze celebre in materie de drepturi civile din Statele Unite şi alte ţari ale lumii. Activitaţile avocaţiale care contureaza legislaţia influenţeaza, de asemenea, comportamentul economic şi social. Din acest motiv, se observa deseori ca in economiile moderne, o profesie juridica activa şi performanta contribuie la dezvoltarea considerabila a sistemului juridic. In special in sistemele de comon law, este evident ca argumentele aduse de avocaţi şi acceptate de catre instanţa sunt incluse in categoria precedentelor judiciare, influenţand hotararile ulterioare sau chiar avand un caracter obligatoriu in emiterea acestora. Din acest punct de vedere, se afirma ca avocaţii sunt participanţi direcţi la procesul de legiferare; ei pot sa faca Legea.

Sinteza: implicaţii in materie de politici şi reglementari

Pe scurt, un numar semnificativ de analize şi dovezi arata ca legile şi reglementarile funcţionale pot avea efecte directe asupra performanţei economice. Prin acţiunile şi comportamentul lor, avocaţii contribuie atat la structurarea sistemului juridic, cat si la eficienta functionarii acestora. Doua aspecte ale comportamentului profesiei juridice par a fi strans legate de performanta sistemului juridic. In primul rand, avocatii trebuie sa fie instruiti adecvat si sa dispuna de resursele corespunzatoare pentru a-si indeplini sarcinile care li se impun (respectiv calitatea profesiei influenteaza eficienta sistemului juridic). In al doilea rand, data fiind natura activitatii prestate de avocati, integritatea profesiei este un aspect important al unei structuri institutionale stabile si al unui cadru stabil pentru economie.

[1] Autor al ‘Competition and regulation of the legal sector in Denmark’ (Concurenţa şi reglementarea in sectorul juridic din Danemarca) de Henrik Ballebye Okholm, Copenhagen Economics, 9 aprilie 2015 – http://www.ccbe.eu/fileadmin/user_upload/NTCdocument/Competition_and_regu1_1429624161.pdf

[2] Coautor al ‘Assessing the economic significance of the professional legal services sector in the European Union’ (Evaluarea semnificaţiei economice a sectorului profesional al serviciilor juridice in Uniunea Europeană) de Profesor George Yarrow şi Dr. Christopher Decker, Regulatory Policy Institute, august 2012 – http://www.ccbe.eu/fileadmin/user_upload/NTCdocument/RPI_study_Yarrow_D1_1348650358.pdf

ecaterina.virgolici@lhm.ro