Deteriorarea statului de drept în UE a fost observată de ani de zile, conform unui raport recent publicat. Indicii democrației legați de sistemul de justiție, combaterea corupției și libertatea presei se confruntă cu provocări persistente și sistemice. România, inclusă în lista țărilor care își „demolează” propria democrație.
Deși situația variază de la un stat membru la altul, există o tendință largă și fundamentală conform căreia statul de drept se confruntă cu provocări severe în ultimii ani, relevă raportul Liberties Rule of Law.
Raportul de 1.000 de pagini — publicat luni de Civil Liberties Union for Europe, un grup de advocacy pentru drepturile civile — este realizat anual, iar ediția a șasea, lansată în acest an, este rezultatul colaborării a 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări UE.
Una dintre cele mai izbitoare concluzii ale cercetării este persistența încălcărilor raportate și deteriorarea generală a statului de drept în UE.
Drepturile și libertățile au de suferit peste tot
Deși există variații la nivel național, observația generală este că toate aspectele fundamentale ale statului de drept – sistemul de justiție, măsurile anticorupție, libertatea presei, mecanismele de verificare și echilibru, spațiul civic și drepturile omului – s-au confruntat cu provocări tot mai profunde în ultimii ani.
Acest lucru subliniază clar deficiențele persistente și sistemice ale statului de drept în întreaga Uniune.
„Vedem un număr mare de țări în care statul de drept continuă să se deterioreze, în special în Italia, Slovacia, România și Ungaria,” a declarat Viktor Z. Kazai, expert principal în statul de drept la Civil Liberties Union for Europe și unul dintre autorii raportului, pentru Euronews.
„Motivul este că UE nu are răspunsuri suficient de puternice la declinul statului de drept. Dacă încălcările sunt tolerate, chiar și tacit, acest lucru încurajează liderii guvernamentali să continue să submineze statul de drept,” a adăugat Kazai.
Țările, împărțite pe categorii
Raportul împarte statele UE în mai multe grupuri:
„Stagnanții” – Țări care au rămas statice sau au înregistrat progrese minime în indicatorii statului de drept, precum Grecia, Irlanda, Malta, Țările de Jos și Spania.
„Regresorii” – State considerate odinioară modele de democrație, precum Belgia, Franța, Germania și Suedia, dar care prezintă scăderi îngrijorătoare în anumite domenii.
„Demolatorii” – Țări în care statul de drept este subminat în mod sistematic și intenționat în aproape toate domeniile, incluzând Italia, Bulgaria, Croația, România și Slovacia.
Cea mai slabă verigă – Ungaria, care este considerată recidivistă în ceea ce privește încălcările statului de drept.
În același timp, unele țări au demonstrat eforturi remarcabile de îmbunătățire a statului de drept:
„Muncitorii serioși” – Estonia și Cehia, care au făcut progrese reale și sistemice, datorită implicării active a societății civile.
„Avertismentul” – Polonia, unde noul guvern a încercat să restabilească independența justiției și pluralismul media, dar fără progrese majore, arătând cât de dificilă și fragilă este refacerea instituțiilor compromise.
