Serviciile de intelligence: corporate compliance – cheia anticoruptiei in companiile private

Concluziile conferintei despre conformitate (compliance), desfasurata joi la Bucuresti si organizata de TRACE, Wolf Theiss si Ernst & Young, in care Legal Marketing a fost partener media, pot fi restranse in chiar asertiunea pe care a facut-o la inceputul lucrarilor Devon Mahoney, de douazeci de ani agent FBI si care a fost implicat in demantelarea retelelor de coruptie transfrontaliera: Coruptia naste coruptie (…) ea mareste si pretul hartiei igienice”. Conferinta i-a reunit pe cei mai buni experti ai domeniului, incepand de la practicieni in investigatii specializate care au anihilat retele mafiote si au decapitat coruptia in care erau implicati inalti functionari, consultanti in conformitate la care apeleaza companiile private pentru a se asigura ca activitatea lor nu este atinsa de demonul coruptiei, oficiali insarcinati cu implementarea legislatiei in domeniu, experti in controlling si managementul riscului, pana la teroreticieni ai acesteia si experti ai sabotajului intern dintr-o companie, care are ca simpla componenta natura umana si frustrarea personala in relatia cu un management defectuos. Au sustinut expuneri: Devon Mahoney – Special Agent, US Federal Bureau of Investigation (FBI), Tom Firestone – Partner, Baker & McKenzie LLP, Ileana Glodeanu – partener Wolf Theiss Bucuresti, Cornel Calinescu – directorul Oficiului National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni, Alexandra Wrage – presedinte si fondator al TRACE International, Elena Maier – Director al Controller Institute Romania, Cristian Ducu – consultant in etica si conformitate, detinator al unui doctorat in filosofia moralei si altii.

Conformitatea este un concept care restrange in aplicarea sa o adaptare a normelor interne ale unei companii la legile in vigoare in materie de anticoruptie si la cele morale privind etica si respectarea regulilor moralei. Vorbitorii au invocat in pledoariile lor pentru conformitate propriile experiente si propria expertiza derulata pe parcursul a foarte multi ani de practica in domenii care au facut posibila aparitia conceptului si, deja, a unui intreg domeniu.

S-a putut remarca, cu ochiul liber, daca mai era nevoie, ascendenta pe care sectorul privat din Romania o detine in acest moment asupra celui public si in acest domeniu.

Cu exceptia prezentarilor absolut fabuloase ale celor doi practicieni ai domeniului de investigatii, Devon Mahoney de la FBI si fostul procuror al Departamentului de Justitie al SUA, Tom Firestone, acum avocat la Baker and McKenzie (firma de avocatura care nu are birou in Romania) si care au probat flexibilitatea sistemului american la inventivitatea infractorilor, aflata intotdeauna cu un pas inainte sistemului, toti ceilalti experti au facut referire la masuri si experiente care vizeaza exclusiv sistemul privat al companiilor care inteleg cat e de importanta conectarea la norme si valori etice si respectarea legislatiei anticoruptie, cu beneficii directe asupra propriei afaceri.

Sistemul din Romania este lipsit de politici guvernamentale, asumate prin vointa politica de la varful statului si care sa deruleze in sistemul de stat ceea ce deja se produce pe repede inainte in cel privat.

DNA este la ora actuala varful de lance iar expunerile celor doi practicieni americani ai anchetelor probeaza ca aceasta e calea in evolutia unui stat care doreste a se curata de demonul coruptiei.

De altfel, aceasta a fost si observatia din final, camuflata elegant intr-o intrebare, a unuia dintre cei care au participat la conferinta – cu preponderenta din categoria managementului privat – si care a remarcat lipsa de la conferinta a reprezentantilor sistemului de stat. Singurul care, pana la urma, are si datoria si forta de a implementa politicile de profil. Si de la varful caruia poate fi lansat semnalul ferm al primenirii in intregul sistem.

Asa cum s-a si intamplat in SUA.

Devon Mahoney, agent FBI: “Coruptia creste si preturile hartiei igienice. Coruptia creste coruptie!”

Pentru Devon Mahoney, de douazeci de ani agent FBI, lucrurile sunt foarte simple. Confruntarea directa cu infractorii si cu ingeniozitatea lor, cu retelele de crima organizata care exced granitele este de natura a provoca si gasirea de solutii foarte simple care apoi se pot configura legislativ. Toate, asumate de executivul american la fiecare dintre provocarile produse pe parcursul a zeci de ani pana la cele produse asupra legii in ultimii zece ani tocmai pentru a putea urmari mai bine circuitul banilor, indiferent de granitele pe care acesta il traverseaza.

Primul pas s-a produs, cum era si de asteptat, dupa afacerea Watergate, punct de referinta in imbunatatirea legislatiei americane si finalizat cu crearea ulterioara a unui adevarat sistem de urmarire internationala a circuitului banilor. Asa a fost adoptata, in 1977, FCPA – legea americana anticoruptie, permanent imbunatatita.  Curatenia a inceput cand a fost identificata coruptia din administratia americana, “dupa scandalul Watergate, in care reprezentanti ai guvernului au fost perceputi ca fiind corupti”, a spus Mahoney.

Pana sa fie adoptata legea anticoruptie “a fost facuta o ancheta de catre Comisia Valorilor Mobiliare, ocazie cu care s-a descoperit ca sute de companii ii mituiau pe functionari ai guvernului american in schimbul unor contracte, lucru posibil tocmai pentru ca nu exista o lege anticoruptie. Exista un sistem de piata libera dar coruptia coexista si ea”, a spus agentul FBI. “Douazeci de ani am fost agent FBI. FCPA nu a avut doar scopul de a-i baga la zdup ci sa si incurajam companiile sa joace corect. Sigur ca legea ii poate baga la inchisoare dar maximum cinci ani. Exista, insa, si amenzi foarte mari. Legea redirectioneaza banii din amenzi catre populatie”.

FCPA (Foreign Corrrupt Practices Act) a fost adoptata in 1977. Odata cu ea, investigarea a devenit transfrontaliera. Aici expunerile celor doi practicieni ai investigatiilor se intrepatrund. Prima descrie aspectele concrete ale investigatiei, a doua, strategia de principiu in realizarea anchetei, ca pentru un agent si un procuror. Pentru Mahoney conteaza solutiile tehnice si agatarea unui fir care sa demanteleze reteaua, cum incepe totul. Pentru Firestone, consecintele si unde duc ele: la companiile din SUA, “care nu au fost foarte incantate cand a fost adoptata legea”.

FCPA nu pune sub acuzare oficiali straini dar cooperarea cu agentiile din tarile lor permite anchetarea acestora si devoalarea operatiunii care cel mai adesea incepe cu o simpla invitatie. O companie vine la un functionar de stat si ofera mita pentru obtinerea unui contract. FBI nu poate ancheta companiile straine dar colaboreaza cu agentia specializata din tara de origine a firmei. Legea Americana stabileste ca este mita absolut orice se poate cumpara: si o excursie in Hawai pentru functionarul corupt si familia sa pentru a discuta detalii ale contractului. Si o bursa de studii pentru fiii si fiicele acestuia, chiar si un job la compania mituitoare pentru aceiasi copii, cu o recomandare discreta facuta departamentului de HR. Asa se face ca in licitatii castiga firma care ofera pretul cel mai mic, a constatat hatru Mahoney. Asadar, “functionarul primeste mita iar compania intermediaza sau ofera mita. Legea FCPA ancheteaza si considera coruptie orice act de acest gen, care priveste valori, nu doar bani. Adica orice se poate vinde si cumpara. Mita este si plata studiilor. Si cheltuielile de deplasare. <<Vreau sa construim o sosea, dar in Romania e frig. Haideti in Hawai si luati-va si familia.>> Indiferent cum e trecuta asta in actele contabile. Tocmai de aceea in SUA nu functioneaza doar plata mitei. Incalci legea si atat.  Pentru ca cineva da si cineva ia. Oricum s-ar numi aceasta valoare>>.” Asadar, legea americana sanctioneaza tot ce presupune transferul de valori cu scopul obtinerii unor beneficii ilegale.

Pentru ca in anii ’80 multe dintre companiile americane si-au mutat sediul in Mexic, legea a evoluat si ea. Asa s-a ajuns la o alta modificare a legii, ca sa poata fi anchetata absolut orice companie listata la bursa. “Astfel, orice companie din lume poate face obiectul FCPA”, a spus Mahoney. Anticoruptia e codificata de agent in termeni foarte simpli si consecintele ei sunt vizibile in miscari sociale pe care aceasta le poate genera. “Coruptia creste si preturile hartiei igienice. Coruptia creste coruptie. Cu cat incalci legea, cu atat devine mai usor sa o faci si a doua oara. La fel si functionarii corupti care ajung sa ceara mita. Consecinta este, insa, ca mediul de afaceri o ia razna. Unul dintre aspectele neintentionate ale coruptiei este ca ea duce la revolte sociale, pentru ca functionarii sunt corupti. Tot asa se infiltreaza si terorismul. Plata mitei finanteaza terorismul, traficul de arme, drogurile si actele de violenta”, a explicat Devon Mahoney.

Pentru ca mita era ascunsa de companii in contabilitate, FCPA a evoluat iar. “Legea de acum prevede ca aceste companii sa aiba o evidenta clara a cheltuielilor si sa aiba reglementari sigure impotriva coruptiei”, a mai spus el. Din nou, agentul a exemplificat cu un studiu de caz: o companie care obtine un contract pe zece ani pentru intretinerea unei sosele dar care, la cercetarea sa, se constata ca nici macar nu are angajati. Iar asa-zisul comision din vanzari, platit de firma era, de fapt, mita camuflata pentru obtinerea contractului de intretinere.

Un alt aspect extrem de important care face legea americana extrem de eficienta este dat de stimularea materiala a denuntatorilor, care pot primi pana la 10-20% din fondurile recuperate de stat. 14 milioane de dolari a fost plata cea mai mare pentru un denunt de coruptie.

FBI are 56 de birouri, 381 de agenti temporari, 78 de atasati legali iar recent si-a infiintat echipe precum cele din Miami, Los Angeles s.a. care pot calatori oriunde in lume pentru urmarirea retelelor de coruptie. FBI colaboreaza cu Comisia de Valori Mobiliare si Schimb pentru a putea urmari circuitul banilor si pentru a putea produce ravnitul flagrant. Chiar daca faptele s-au produs cu mult timp in urma si e necesara reconstiturea lor pana a fi aduse la zi. Acesta este momentul in care investigatorii FCPA lucreaza cu cei ai FBI. Pentru frauda si pentru spalare de bani pedepsele sunt de 20 de ani.

Mahoney a tinut sa precizeze ca FBI are o colaborare “fantastica” cu Romania si a adaugat ca “noi nu suntem in Romania pentru ca Romania are probleme ci pentru ca avem o colaborare extraordinara.”

Tom Firestone, fost procuror in Departamentul de Justitie al SUA, Partner Baker & Mckenzie: “Compliance este cheia!”

Devenit avocat, dupa ce a fost paisprezece ani procuror in Departamentul de Justitie al SUA, Tom Firestone lucreaza cu cei care fac denunturi si cu companii care implementeaza programe pentru prevenirea incalcarii legii. Baker & McKenzie, firma la care este partener, deruleaza programe de conformitate (compliance) dar firma nu are birou si in Romania.

Si el a identificat afacerea Watergate ca punct de referinta pentru declansarea luptei anticoruptie in SUA, pentru adoptarea pachetului de legi aferent si crearea unui sistem eficient in urmarirea internationala a banilor.

Conventia OCDE (numita si Conventia pentru combaterea mitei functionarilor publici straini in tranzactiile comerciale internationale) a fost cea care a creat canale internationale de investigare. Legislatia FCPA a fost si ea adaptata “ca sa putem urmari mai usor companiile straine si functionarii straini. Absolut toate companiile listate la bursa pot fi urmarite pentru mita si pentru violarea legii contabile”, a spus Firestone. Legea a fost apoi modificata, a mai spus el, “pentru a se adapta masurilor din ultimii zece ani pe care guvernele straine le-au luat pentru a ancheta mai agresiv actele de coruptie.” Asadar, flexibilitate maxima si capacitate de adaptare a unui sistem.

O noutate in modificarea legii a fost data si de faptul ca s-a trecut si la urmarirea penala a indivizilor, adica a managerilor acestor companii implicate in acte de coruptie, “ca sa nu mai scape indivizii si sa plateasca doar companiile.”

Astfel s-a ajuns la domeniul consultantului de conformare. Care evalueaza eficienta programelor de conformitate ale companiilor.

Fostul procuror nu este adeptul pedepselor ci al stimularii catre corectitudine. “Daca au un program puternic de conformitate, sunt stimulate financiar. Departamentul de Justitie e mult mai agresiv cu companiile care nu au program de compliance si le stimuleaza pe cele care au”, a spus Firestone, care a facut si o lista menita a exemplifica acest comportament si beneficiile obtinute de firmele care au colaborat in ancheta, pana la cea care si-a probat buna credinta in instanta, tocmai pentru ca avea un program de conformitate foarte puternic structurat, castigand astfel procesul.

Asadar, “compliance este cheia”, a incheiat triumfator Firestone fara a se putea abtine sa remarce in final, parca pentru a nu-l dezminti pe fostul procuror: “FCPA este o lege foarte puternica.”

Cornel Calinescu, director ONPCCR, este adeptul trinomului educatie-prevenire-combatere

Si pentru Cornel Calinescu, directorul Oficiului National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor provenite din Infractiuni cheia este prevenirea producerii actelor de coruptie. Credinta sa este ca educatia-prevenirea-combaterea reprezinta cheia evitarii lor. El a fost cel care a demolat la conferinta de joi mitul fals al lipsei unei legislatii autohtone menite a combate coruptia. Calinescu crede mai degraba ca de vina este lipsa educatiei. Fapt probat prin studiul realizat in 2014 si care dovedeste ca din 400 de persoane condamnate si retinute pentru acte de coruptie cele mai multe nu constientizau ca au comis un act de coruptie. De asta, “punem presiune pe sefii institutiilor publice pentru educatie, prevenire si combatere. Chiar si pentru oamenii obisnuiti, prin instrumente administrative: control intern, audit, masuri disciplinare”, a adaugat el.

Ileana Glodeanu, partener Wolf Theiss Romania: “Interesati-va de tot ceea ce se intampla in companiile voastre

Si Ileana Glodeanu, partener Wolf  Theiss Romania, crede ca importanta e prevenirea, prin denuntarea coruptiei: ”In Romania este favorizata denuntarea. Si pentru denuntarea inainte de producere. Spalarea banilor si evaziune. Pedepsele sunt reduse daca denunti”. Ea e, de asemenea, adepta dialogului, a educatiei, a prevenirii prin aceste metode. Le-a recomandat managerilor sa se intereseaze de tot ceea ce se intampla in companiile lor. Sa nu-si caute scuza ca nu au stiut despre actele de coruptie din companie. Ea le-a sugerat acestora sa-si creeze mecanisme de control intern, de management al riscului si sa-si implementeze programe de compliance.

Alexandra Wrage, presedinte fondator al TRACE International: “Nu e suficient sa spui <nu platiti mita>

Presedinte si fondator al TRACE International, Alexandra Wrage a avertizat tot asupra ingeniozitatii infractorilor care sunt “din ce in ce mai inteligenti”, oferind exemplul prezentat ca o gluma in New York Times despre mita camuflata in jocuri de noroc, in care expertul in poker pierdea intentionat in favoarea functionarilor publici astfel mituiti. Ea a pledat, de asemenea, pentru dialogul cu angajatii, pentru transparenta si protejarea celor care fac denunturi, aratand ca nu e suficienta o linie telefonica pentru denunturi ci acceptarea acelor mailuri anonime dar de la care se poate porni pentru deconspirarea coruptiei din propria companie. “Nu e suficient sa spui <<nu platiti mita>>.”

Elena Meier, director al Controller Institute Romania, adepta a mixului dintre managementul riscului-controlling-compliance 

O interventie neasteptat de interesanta si savuroasa a oferit un expert contabil. Dar nu unul oricare ci unul cu o viziune strategica asupra fenomenului din perspectiva controlling-ului: Elena Meier, director al Controller Institute Romania, cu expertiza internationala in domeniu si o perspectiva absolut fascinanta. Ea a prezentat lucrurile din perspectiva unui vas care navigheaza.

Autodefinita ca “om al cifrelor”, Elena Meier a spus ca tot ce se leaga de controller ship este un nou concept pentru companiile din Romania si care-i spune de fapt managerului incotro s-o ia navigatorul, departamentul de controlling fiind astfel un “partener pentru celelalte departamente din companie tocmai pentru ca el da managerului o perspectiva integrata a conformitatii (compliance) in beneficiul strict al managementului companiei”.

In opinia sa, managementul riscului (care le cuprinde pe cele evitabile dar si pe cele strategice, care merita asumate printr-o buna cunoastere pana si a ceea ce “nu stii ca nu cunosti”), sistemul de controlling si cel de compliance sunt cele care, corelate, asigura un management cu adevarat performant.

Cristian Ducu, consultant in etica si compliance, avertizeaza asupra toxicitatii culturii locale a sabotajului

Cristian Ducu, consultant in etica si compliance, detinator al unui doctorat in filosofia moralei si expert in coduri de etica si conformitate, care a lucrat pentru Transparency International, este autor al lucrarii “Cultura sabotajului in organizatiile si companiile de business din Romania”. El a identificat toxicitatea culturii locale, ale carei patternuri ajung sa influenteze distructiv decizii de natura economica.

Pentru Ducu importanta este etica “in forma sa cea mai pura. Chiar si in conformitatea legala apar aspecte etice”. Ducu este convins si el, ca si Cornel Calinescu (pe care l-a si indicat ca sursa autorizata pentru studiile sale de criminalistica si “pe care toti ofiterii de conformitate ar trebui sa-l citeasca “), de faptul ca infractorii nu stiu ca sunt infractori.

El a vorbit despre ceea ce in Romania este o adevarata “cultura a sabotajului” care este favorizata strict de conflictele din interiorul organizatiilor. Daca managementul vrea performanta, atunci el trebuie sa tina cont de ea. “Acesta este un conflict tipic si asa apare sabotajul cu dublu sens”: angajatii saboteaza produsul companiei iar departamentul economic spune “nu mai sunt bani (pentru salarii si instruire)”. Si el a pledat pentru dialog cu angajatii, aratand ca, inainte de toate, “sabotajul costa” si ca “absolut toate actele de coruptie provin de aici”.

dora.vulcan@lhm.ro