Cel mai recent studiu realizat de KPMG privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare subliniaza impactul pe care cresterea favorabila incluziunii si inegalitatea de venit il au asupra capacitatii de a reactiona la schimbare.
KPMG International a publicat recent studiul sau privind Indicele de Adaptabilitate la Schimbare 2015 (Change Readiness Index – CRI), in care 127 tari (inclusiv Romania) au fost evaluate in functie de capacitatea de a se pregati si a raspunde la schimbarile tot mai rapide cauzate de multipli factori, de la calamitati naturale si socuri economice si politice pana la tendinte pe termen lung, ca de exemplu evolutia demografica si noile tehnologii.
Elaborat in parteneriat cu Oxford Economics, CRI este singurul studiu global de acest tip, conceput pentru a fi utilizat atat de sectorul public cat si de cel privat pentru o mai buna fundamentare a deciziilor politice si investitionale. Publicarea CRI are loc intr-un moment in care statele membre ONU se pregatesc sa adopte Obiectivele de Dezvoltare Durabila in luna septembrie, care vor sta la baza elaborarii politicilor in urmatorii 15 ani.
Noi informatii privind capacitatea tarilor de a se adapta la schimbare
Studiul CRI 2015 ofera informatii unice si in unele cazuri, neasteptate, in legatura cu tari mai mici, mai putin bogate si cu resurse mai reduse care deseori depasesc economiile mai mari in adoptarea masurilor esentiale de adaptare la schimbare.
“Studiul CRI arata ca nu exista principii absolute atunci cand este vorba de adaptabilitate la schimbare”, spune Serban Toader (foto deasupra), Senior Partner, KPMG in Romania. “Bunastarea unei tari este cu siguranta un factor major, dar multe tari compenseaza lipsa de prosperitate cu o guvernanta robusta, o baza sociala solida si un mediu de afaceri pozitiv”, adauga el.
“O tendinta relevanta care reiese din studiul CRI de anul acesta este ca tarile care au obtinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind sa aiba un indice de adaptabilitate mai bun, in timp ce dimpotriva, inegalitatea de venituri tinde sa fie asociata cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare”, observa Toader. “De fapt cele noua tari cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabila incluziunii ocupa primele 15 locuri ale Indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, si anume ca politicile care promoveaza cresterea favorabila incluziunii pot ajuta tarile sa fie mai bine pregatite pentru a gestiona schimbarile inevitabile”, mai spune acesta.
Tarile din topul clasamentului pentru adaptabilitatea la schimbare
Studiul CRI a fost extins de la 90 de tari incluse in clasamentul din 2013 la 127 tari in 2015. In 2015, Singapore s-a clasat ca si in anul 2013 pe primul loc, in timp ce tarile nord si vest europene au dominat in primele 20 de locuri din top.
1. Singapore
2. Elvetia*
3. Hong Kong*
4. Norvegia
5. Emiratele Arabe Unite *
6. Noua Zeelanda
7. Qatar
8. Danemarca*
9. Suedia
10. Finlanda
11. Olanda*
12. Germania
13. Marea Britanie
14. Canada
15. Japonia
16. Australia
17. Austria*
18. Belgia*
19. Chile
20. Statele Unite
*Tari care acum sunt nou incluse in CRI 2015
Tari cu venituri mai mici care se remarca
O serie de tari cu venituri mai mici au inregistrat performante bune in CRI, demonstrand ca beneficiile unor politici si investitii eficiente pot compensa nivelele reduse de prosperitate. India a inregistrat una dintre cele mai importante schimbari in clasamentul CRI din 2013 (a urcat 17 locuri), ceea ce, dupa cum arata Indicele, reflecta un mediu de afaceri mult imbunatatit.
“Ne aflam intr-un context complex de tendinte globale in accelerare, concurenta maxima pe pietele internationale, riscuri regionale agravate si de criza identitara prelungita a Romaniei”, a spus Daniela Nemoianu (foto articol), Managing Partner al Nemoianu, Toncescu, Mihaila, Olteanu SPRL, firma de avocatura asociata KPMG in Romania, si, totodata, Executive Partner al companiei de audit si consultanta. „Cultura imediatului, coruptia, lipsa de viziune sistemica integrata, decalajele acumulate si restrangerea capacitatii administrative indica necesitatea stringenta a conturarii si calibrarii unui Proiect de Tara, a unei directii si a unor prioritati strategice care sa tina cont de valorile nationale si de interesele tarii. Proiectul de Tara este un concept dincolo de interesele politice sau economice punctuale si care ar permite adaptarea competitiva a Romaniei la schimbarile din jur. ‘Impreuna pentru o Romanie puternica’ presupune captarea si alinierea integrata a actiunilor sistemice in directia interesului national, fiind o sansa unica de progres in asentimentul natiunii, de proiectie si constructie a unei viziuni strategice de anvergura, pe termen lung, in beneficiul tarii. O astfel de initiativa, bine gandita si coordonata, este si o oportunitate de coagulare a clasei politice si a societatii”, a adaugat Nemoianu.
Stabilirea nivelului de adaptabilitate la schimbare al unei tari
Pentru a evalua capacitatea de adaptabilitate la schimbare, CRI masoara capabilitatile unei tari in functie de 3 piloni:
• Capabilitatea antreprenoriala – mediul de afaceri al unei tari;
• Capabilitatea guvernamentala – incluzand aspecte fiscale, de reglementare si de securitate;
• Capabilitatea oamenilor si societatii civile – institutiile societatii civile, nivelul de incluziune a cresterii, educatia, sanatatea si accesul la tehnologie.
“CRI este astfel proiectat incat utilizatorii sa poata aprofunda datele prezentate in fiecare dintre cei trei piloni pentru a obtine o imagine detaliata a performantelor unei tari pentru fiecare capabilitate, si o intelegere a motivelor pentru care unele natiuni au performante mai bune decat altele precum si ce s-ar putea face pentru a acoperi decalajul”, a spus Nemoianu. “Adaptabilitatea la schimbare este complexa si CRI da posibilitatea guvernelor, ONG-urilor si investitorilor privati sa treaca dincolo de aparente, sa descifreze aceasta complexitate si in cele din urma sa adopte decizii mult mai bine fundamentate”, a adaugat ea.
Romania ocupa locul 79 dintr-un total de 127 tari participante la studiul de evaluare a Indicelui de Adaptabilitate la Schimbare – Change Readiness Index (CRI), realizat de KPMG International in parteneriat cu Oxford Economics. CRI masoara capacitatea tarilor de a se pregati si raspunde la schimbarile tot mai rapide cauzate de socuri economice si politice sau de tendinte pe termen lung, ca de exemplu evolutia demografica si noile tehnologii, precum si de calamitati naturale. Fata de ultimul sondaj realizat in 2013, Romania si-a imbunatatit punctajul CRI general, care reliefeaza capabilitatile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental si oamenii si societatea civila. Romania a obtinut cel mai bun punctaj la capabilitatile oamenilor si societatii civile, desi aceasta este singura mare categorie la care punctajul tarii a scazut comparativ cu studiul precedent.
Desi venitul este un factor declansator important pentru cresterea adaptabilitatii la schimbare, Romania fiind inclusa in categoria tarilor cu venituri medii-superioare (4.086 -12.615 USD), tara este depasita in clasamentul CRI de 13 tari cu venituri medii-inferioare si chiar de 5 tari cu venituri inferioare din Africa. Romania apartine grupului de tari din Europa de Est si Asia Centrala in care s-a clasat pe locul 14 dintr-un numar total de 16 tari, in timp ce Republica Ceha, Ungaria si Slovacia se situeaza pe primele trei pozitii.
Romania se claseaza pe locul 79 la mediul de afaceri, care reflecta robustetea companiilor si capabilitatile antreprenoriale ale unei tari. Romania sta mai bine la infrastructura tehnologica (locul 50), gradul de deschidere economica (locul 51) si flexibilitatea pietei muncii (locul 61). Subdivizia din aceasta categorie care reprezinta un motiv de ingrijorare este Inovarea si Cercetarea & Dezvoltarea, la care Romania ocupa locul 109 datorita slabei finantari si cooperari intre institutele de cercetare si mediul de afaceri. Romania a inregistrat, de asemenea, un punctaj scazut in privinta mediului de afaceri (locul 95) reflectand astfel dificultatile intampinate in deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislatia privind drepturile de proprietate si a contractelor, fiscalitatea si protectia investitorilor. Romania nu a obtinut un punctaj satisfacator nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator masurand in principal eficienta finantarii companiilor si intreprinzatorilor.
Sectorul guvernamental reprezinta pilonul cel mai slab al Romaniei din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care tara se situeaza pe locul 86, in special datorita slabei planificari strategice a guvernului, dar si datorita administrarii fiscale si bugetare deficitare. Romania ocupa o pozitie slaba in clasament si la capacitatea de reactie la schimbarile de mediu si climatice precum si in privinta sigurantei alimentare si securitatii energetice. Romania prezinta semne de ameliorare la indici precum birocratia, politici pozitive de reglementare si un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situeaza aproape de o pozitie medie in cadrul clasificarii.
Desi punctajul a scazut de la ultimul sondaj, oamenii si societatea civila reprezinta cea mai robusta capabilitate a Romaniei, pentru care ocupa locul 62 in clasament. In consecinta, tara noastra ar trebui sa se concentreze intr-o mai mare masura asupra dezvoltarii capabilitatilor umane, cu atat mai mult cu cat este nevoie de mult timp pentru ca rezultatele sa devina vizibile in aceasta directie. Veriga cea mai slaba a Romaniei consta in evolutia demografica, unde s-a clasat pe penultimul loc (locul 126 din 127), datorita unei rate scazute a fertilitatii si migrarii uriase. Potrivit sondajului, Romania are deficiente in privinta protectiei sociale si capabilitatilor antreprenoriale datorita sprijinului redus din partea statutului. In schimb, Romania se claseaza mai bine la utilizarea tehnologiei, cresterea favorabila incluziunii si sanatate, avand o speranta mare de viata (74,6 ani) si o rata scazuta a mortalitatii infantile.
Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (the Change Readiness Index) acopera 127 tari dintre care 90 au fost incluse in studiul CRI 2013 la care s-a adaugat o combinatie de natiuni dezvoltate si in curs de dezvoltare. Selectia mai extinsa de tari ofera o mai buna oportunitate de a efectua o comparatie intre aceste regiuni si nivelurile de venit. CRI este structurat in functie de trei piloni (Capabilitatea Antreprenoriala, Capabilitatea Guvernamentala, Capabilitatile Oamenilor & Societatii civile), care desemneaza capacitatea fundamentala a unei tari de a gestiona schimbarea. Cercetatorii de la Oxford Economics au colectat datele primare ale sondajului de la 1.270 experti nationali din intreaga lume, care au fost apoi combinate cu un al doilea set de date format din peste 120 variabile care sunt grupate in 73 indicatori secundari de date in cadrul indicelui. Sursele de date secundare sunt printre altele, Forumul Economic Mondial, Banca Mondiala, Institutul Legatum, Fondul Monetar International si Natiunile Unite.
