"Revizuirea Constitutiei, un delicat exercitiu de democratie si de negociere politica"

Transparenta, coerenta, consens – cei trei piloni ai actului constitutiv, fundament, poate, pentru viitorul unei mai bune Romanii. Legal Marketing a stat de vorba cu „arhitectul” constructiei legislative, av. dr. Ioan Chelaru.

1. Domnule Vicepresedinte al Senatului Romaniei, ati fost ales, in unanimitate, in functia de presedinte al Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constitutiei. Ce presupune aceasta calitate?

Atat personal, dar mai ales profesional consider ca aceasta calitate presupune o mare responsabilitate! M-a onorat alegerea mea in functia de Presedinte al acestei Comisii, in unanimitate, dar in acelasi timp, stiu ca este o mare raspundere pentru a duce la bun sfarsit acest demers atat de important pentru societatea romaneasca. Stiu, de asemenea, ca, revizuirea unei Constitutii este un delicat exercitiu de democratie si de negociere politica, o expresie a „intelegerii” la care au ajuns, dupa laborioase negocieri, fortele politice ale tarii. Rolul meu este acela de a asculta toate partile, de a pune in acord toate opiniile actorilor implicati, de a nu depasi cadrul constitutional al revizuirii si de a veghea la indeplinirea scopului final al acesteia, acela de a moderniza reglementarile constitutionale, in raport cu realitatile societatii romanesti.

2. Care sunt calendarul si etapele de parcurs in elaborarea proiectului de revizuire a Legii fundamentale?

Am propus o asa numita foaie de parcurs, agreata de colegii mei. Dorim sa finalizam raportul in aceasta sesiune parlamentara, avand un termen de referinta pentru depunerea acestuia data de 1 iunie. Comisia are sedinte saptamanale, in zilele de marti si daca va fi nevoie vom avea si doua sedinte pe saptamana.

Textul legii va intra in dezbaterea Senatului in luna iunie, cand speram ca va primi si votul in Camera superioara a Parlamentului. Forma ce va reiesi din dezbateri va fi trimisa la Camera Deputatilor, dupa vacanta parlamentara, urmand sa fie dezbatuta in prima parte a sesiunii parlamentare (septembrie – octombrie) si sa primeasca votul final in octombrie.

Daca va fi asa cum ne-am propus, cele doua texte vor coincide, ne mai existand necesitatea crearii unei comisii de mediere si textul va putea fi supus controlului Curtii Constitutionale, care are un termen de 5 zile pentru a se pronunta.

Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, forma finala va fi adoptata de Parlament, iar Guvernul va avea la dispozitie un termen de 30 de zile pentru a organiza un referendum national.

3. Ati inaintat propunerea colaborarii, in modificarea Constitutiei, cu un consiliu stiintific format din specialisti in drept constitutional. Care considerati ca sunt avantajele unei astfel de conlucrari si la ce nume v-ati gandit? Intreb asta pentru ca “parintele Constitutiei”, Antonie Iorgovan, era mai degraba un “lup singuratic”. Cum va fi in cazul dumneavoastra?

Propunerea pentru formarea si consultarea unui Consiliu stiintific, din care fac parte cei mai buni specialisti in drept constitutional din tara, are la baza convingerea ca experienta dumnealor este de netagaduit in constructia noii Constitutii. Nu este numai o necesitate practica, ci o nevoie intrinseca de a apela la cei care sunt cei mai in masura sa aduca un valoros aport la ceea ce se doreste a fi o Constitutie moderna si adaptata realitatilor sociale, economice si politice ale Romaniei.

Tinand cont de importanta acestui proces, am propus politica ”usilor deschise”, atat a celor direct interesati sau dornici sa depuna amendamente, dar si a presei, pentru a asigura acea transparenta atat de necesara. Imi doresc sa luam in discutie toate amendamentele care se depun in continuare, dar si opiniile venite din partea reprezentantilor Presedintelui Romaniei, Guvernului, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului sau al oricarei alte parti interesate, asa cum am mentionat.

4. Comisia de la Venetia a recomandat anul trecut mai multa transparenta in procesul de revizuire a Constitutiei, prin implicarea actorilor vizati de modificari. Cum veti realiza acest lucru si, de asemenea, cum intentionati sa colaborati cu aceasta importanta institutie europeana?

Am fost intotdeauna adeptul transparentei institutionale. Asa s-a nascut si ideea de politica a ”usilor deschise” de care aminteam mai sus. Este un text legislativ care ne priveste pe toti si firescul este ca cei interesati sa poata lua parte la procesul de concepere a textului noii Constitutii. Se pot depune amendamente in scris, au fost invitati reprezentanti ai tuturor asociatilor profesionale, am decis constituirea Consiliul Stiintific, Guvernul, Administratia prezidentiala, Avocatul poporului si Consiliul Legislativ si-au desemnat reprezentanti la lucrarile Comisiei, avem societatea civila prezenta in permanenta si nu numai prin Forumul Constitutional. Consider ca am facut toate demersurile pentru a asigura accesul liber al tuturor actorilor implicati in acest proces.

In ceea ce priveste Comisia de la Venetia, in fata careia am fost prezent personal pentru sustinerea proiectului, ne-am insusit observatiile facute de aceasta in Avizul dat in 2014. De asemenea, textul final al propunerii de revizuire va fi trimis Comisiei pentru un aviz consultativ, inainte de votul final pe proiect.

5. Conform articolului 151 din Constitutie, propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei camere. De asemenea, conform noii legi a referendumului, revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, de catre 25% din numarul total al persoanelor inscrise pe listele electorale permanente, dar cu o participare minima de 30% dintre acestea. Ce se intampla in cazul in care nu va exista acest consens, politic si public deopotriva?

Dupa cum stiti, trebuie obtinute in Senat, si in Camera Deputatilor, doua treimi din numarul total al voturilor parlamentarilor, iar acolo unde exista divergente iti trebuie diplomatie si intelegere pentru a putea gasi acest consens. Este motivul pentru care textele Constitutiei sau, dupa caz, ale Legii de revizuire a acesteia, contin uneori si solutii ce reprezinta rezultatul unui compromis politic. Sunt absolut convins ca vom gasi resursele pentru ca textul final al acestei propuneri de revizuire, menit sa imbunatateasca viata de zi cu zi a cetateanului, sa beneficieze de consens politic la momentul votului in Parlament.

Asa cum il vad eu, consensul public depinde doar de noi, si are doua componente, pe de-o parte de calitatea textului final al proiectului de revizuire, dar si de capacitatea noastra, a tuturor oamenilor politici de a explica acest text, precum si necesitatea adoptarii lui. Este o dubla responsabilitate, la care s-au angajat toate partidele politice si care trebuie onorata pentru a avea Constitutia pe care ne-o dorim.

6. Daca Revizuirea Constitutiei va primi votul parlamentarilor si al poporului, ce urmeaza dupa?

Din perspectiva finalizarii procesului de revizuire a Constitutiei, ulterior organizarii si desfasurarii referendumului national pentru aprobarea legii de revizuire a Constitutiei, va urma adoptarea deciziei Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatului referendumului national.

O noua Constitutie, de fapt, o Constitutie revizuita, a statului roman modern, unitar, european reflecta vointa poporului si se traduce prin solidaritate intre cetatenii acestei natiuni, care au ca scop comun modernizarea statului de drept. De aici putem analiza functia integratoare a Constitutiei, mai ales prin prisma efectelor pe care le va produce atat pentru cetatean cat si pentru institutiile statului: reguli noi, standarde de comportament, viziuni democratice, un nou set de valori si principii, toate acestea corespunzand cerintelor si nevoilor societatii romane contemporane. De asemenea, mai trebuie subliniata si eficienta revizuirii Constitutiei, mai ales in plan normativ, in speta al elaborarii propunerilor si proiectelor de lege, dar si din perspectiva separatiei puterilor in stat.

Pe plan extern, revizuirea legii fundamentale a statului a fost si este un demers indelung dezbatut, dar si apreciat, Comisia Europeana si Comisia de la Venetia apreciind deopotriva abordarea constructiva a Romaniei, coerenta, prezentand o privire de ansamblu asupra structurilor institutionale din Romania, a drepturilor si obligatiilor cetatenilor.

7. Parasim pentru final registrul strict tehnic si juridic sau procedural. Ce simte omul Ioan Chelaru in legatura cu aceasta functie care genereaza, evident, o mare raspundere? In fata cetatenilor, a celor care v-au ales, in fata dumneavoastra insiva?

Una din putinele calitati pe care mi le atribui este aceea de profesionist al dreptului, iar aceasta calitate, de presedinte al Comisiei pentru elaborarea proiectului de revizuire a Constitutiei o percep ca pe o incununare a unei lungi cariere ca avocat si om politic. Este o mare cinste sa pot, din aceasta calitate, sa iau parte la acest proces delicat si cu o mare incarcatura juridica, politica si sociala. Exista un tip de satisfactie, mai importanta profesional ca oricare alta, aceea a lucrului bine facut, pe care mi-o doresc la sfarsitul acestei perioade, dar si o multumire sufleteasca tradusa in implicarea efectiva in dezvoltarea si modernizarea Romaniei.