Restructurarea ANAF, intre scepticism si optimism rezervat

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) este in centrul atentiei de cateva saptamani. Epopeea ANAF a debutat cu tintele exigente de colectare impuse de premierul Ungureanu in urma cu doua luni, trecand prin planul de reorganizare anuntat de ministrul de Finante Bogdan Dragoi, si s-a incheiat cu demiterea sefului institutiei, Sorin Blejnar. Legalmarketing.ro a chestionat mai multi consultanti fiscali de top in legatura cu sansele de reusita ale unui asemenea proces si cu masurile pe care ar trebui sa le ia ANAF pentru a combate evaziunea fiscala si a creste sumele colectate.

In ceea ce priveste crestere a sumelor colectate si eficientizarea ANAF odata cu masurile de reorganizare, Gabriel Sincu (foto 3), Head of Tax and Outsourcing in cadrul Mazars Romania, considera ca „daca lucrurile vor fi luate in serios si facute cu simt de raspundere asa cum s-au facut in Bulgaria cu siguranta ca lucrurile se vor schimba mult in bine”.

„Cel mai greu lucru va fi insa procesul de schimbare a mentalitatii oamenilor din sistem. Atata vreme cat cei care fac control fiscal vor continua sa fraternizeze cu micii si cu marii evazionisti iar cei care se ocupa de administrare se vor  agata ca si pana acum de aspectele formale, birocratice ale legislatiei, atunci cu siguranta ca lucrurile nu se vor schimba in bine”, a declarat acesta pentru legalmarketing.ro.

De aceeasi parere este si Dan Schwartz (foto 2), Managing Partner al RSM Scot, care crede ca masurile de reorganizare a ANAF va duce la cresterea sumelor colectate daca vor fi puse cu adevarat in practica.

Totusi, „nu este suficient ca Banca Mondiala sa faca o estimare si un studiu privind reforma autoritatii fiscale romane, ci este imperios necesar ca sa existe vointa politica de a aloca resurse bugetare invederea implementarii rexultatelor si concluziilor enuntate de studiile facute de specialistii Bancii Mondiale. Apoi va trebui infrinta rezistenta la schimbare atit de de specifica entitatilor ce urmeaza a fi reformate. In sfirsit, vreau sa cred ca studiul elaborat de Banca Mondiala va cuprinde si un  riguros si detaliat plan de initiere a unor programe de pregatire profesionala special construite pentru educarea inspectorilor fiscali de orice natura”, a declarat Scwartz pentru legalmarketing.ro.

Acesta vede doua tipuri de masuri pe care guvernantii vor trebui sa le ia pentru reorganizarea ANAF – unele cu caracter strategic si unele cu caracter practic.

Printre elementele strategice se numara, in opinia lui Schwartz, stabilirea in mod realist a unui orizont de timp rezonabil pentru implementarea de reforme in administratia fiscala; elaborarea planului de reforma si restructurare a ANAF impreuna cu specialistii Bancii Mondiale si trecerea la implementarea lui (eventual cu sprijin din partea companiilor de consultanta); eliminarea sau limitarea coruptiei la nivelul autoritatilor fiscale; actiuni in vederea eliminarii barierelor birocratice intervenite in declararea si plata impozitelor si taxelor; accesarea de fonduri europene in vederea finantarii implementarii acestui plan de reformare; rescrierea Codului Fiscal pe baza unor principii moderne de taxare si corelarea prevederilor lui cu cele ale altor legi cu caracter economic sau social; stabilirea de impozite si taxe in directa corelatie cu capacitatea de plata a contribuabililor si cu cerintele de dezvoltare economica pe termen lung a Romaniei; revizuirea Codului de procedurea fiscala si adaptarea lui la cerintele Codului Fiscal pe de o parte si la cele ale unei impozitari corecte a contribuabilului roman pe de alta; revederea legislatiei referitoare la evaziunea fiscala si adaptarea ei la cerintele unei economii complexe de piata si la cerintele Codului fiscal si la cele ale Codului de procedura fiscala.

La categoria „masuri practice, ce pot fi aplicate intr-un orizont de timp scurt”, consultantul recomanda imbunatatirea modului de efectuare a analizei de risc fiscal si corelarea activitatii de control cu nivelul de risc fiscal identificat; inrolarea personalului ANAF in programe de pregatire profesionala pe termen scurt; reluarea activitatii de consultare cu mediul de afaceri; cresterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul statului prin corelarea activitatii de inspectie fiscala cu activitatea altor organe de control  ale statului.

Pe de alta parte, Gabriel Sincu vede trei domenii cheie in care ANAF-ul trebuie reorganizat: domeniul tehnologiei informatiei, domeniul resurselor umane si cel legislativ.

In domeniul IT, Sincu crede ca este necesara introducerea unui sistem informatic integrat care sa permita atat contribuabilului cat si inspectorilor fiscali acces rapid si imediat la evidente pentru a putea sti in orice clipa care este pozitia fiscal a fiecaruia. De asemenea, in opinia sa este necesara reducerea la minimum necesar a interactiunii umane si folosirea pentru comunicare a interfetei electronice.

In privinta resurselor umane, consultantul spune ca este nevoie de implementarea unui proces de pregatire profesionala continua a inspectorilor fiscali cu testari periodice si selectii foarte dure pentru a fi siguri ca in sistem intra si raman numai oameni foarte bine pregatiti.

„In paralel, va trebui sa fie redus numarul angajatilor si imbunatatirea semnificativa a gradului de salarizare, concomitent cu introducerea unor supra-controale care sa descurajeze si sa reduca protectia oferita de inspectori si comisari evazionistilor”, mai spune Sincu.

In ceea ce priveste domeniul legislatiei, consultantul spune ca activitatea de colectare ar putea beneficia de pe urma propunerilor legislative propuse de mediul de afaceri, si da exempli lista cu cele aproximativ 100 de sugestii facute de AmCham si Consiliul Investitorilor Straini.

O propunere mai transanta are consultantul fiscal Ionel Blanculescu (foto 1), membru in Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri, creat recent de premierul Ungureanu. Acesta pledeaza pentru infiintarea unei Politii Fiscale, dupa modelul olandez, care sa includa activitatea de impozitare a Fisc-ului, activitatea Garzii Financiare, activitatea Politiei Economice din cadrul Ministerului de Interne. Institutia ar urma sa activeze sub coordonarea unui birou de procurori, avand, astfel, control complet in lupta impotriva evaziunii fiscale, intrucat aceeasi organizatie s-ar ocupa cu constatarea, cercetarea si realizarea rechizitoriilor in asemenea cazuri. In plus, institutia ar trebui sprijinita in activitatea sa de Oficiul pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, dar si de cele trei servicii de informatii mari din tara, dupa cum a explicat Blanculescu pentru legalmarketing.ro.

Alte masuri identificate de Blanculescu pentru eficientizarea ANAF vizeaza conectarea tuturor sistemelor economice la ANAF, dar si departajarea controalelor fiscale de cele operationale.

Lucrurile se vad diferit din perspectiva mediului privat

Masurile identificate de expertii consultati care ar duce la eficientizarea ANAF si cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor la buget par a fi, cel putin partial, diferite de asteptarile pe care le are in realitate mediul privat de la institutie.

Principala problema identificata de Ionel Blanculescu la sistemul fiscal din Romania este plata taxelor la emiterea unei facturi, si nu la incasarea ei. Acesta considera ca situatia aceasta este una anormala, care duce la un blocaj financiar. Consultantul mai remarca si „nebunia cu controalele”, care ar trebui sa se faca in baza unor analize de risc si „nu doar de dragul de a controla”. Practic, acesta spune ca ANAF-ul ar trebui sa se concentreze pe firmele si domeniile predispuse la evaziune fiscala.

Blanculescu mai asteapta din partea ANAF si „o cat mai restransa legatura a contribuabilului cu birocratul”, care se poate realiza, in opinia sa, numai prin infomatizare.

Intrebat despre asteptarile mediului privat de la ANAF, Gabriel Sincu spune ca „sunt multe de spus pe aceasta tema”.

„Cred ca pana la urma totul se poate rezuma la aceea ca ANAF-ul sa se transforme dintr-un inamic intr-un partener al contribuabilului onest, sa administreze colectarea veniturilor statului intr-o maniera care sa nu incurce activitatea economica ci dimpotriva sa o sustina si sa fie in continuare solutii la problemele zilnice ale contribuabililor”, a declarat reprezentantul Mazars Romania.

Consultantul Dan Schwartz crede ca principala asteptare a mediului de afaceri in legatura cu activitatea ANAF este obtinerea de rezultate concrete in ceea ce priveste lupta impotriva evaziunii fiscale.

„Apoi noi cei din business asteptam ca activitatea de control a ANAF sa se deruleze in mod corect si profesional, fara abordari subiective”. mai spune acesta.

Premierul Mihai Razvan Ungureanu a facut din nou referire in aceste zile la „reconstructia ANAF, refacerea lui integrala”. Astfel, misiunea noului sef al institutiei, Serban Pop, nu va fi una deloc usoara. Acesta va trebui sa contribuie la obiectivul Guvernului de a ridica nivelul veniturilor bugetare de la 33-34% din PIB in prezent la 40%, ceea ce reprezinta un plus de aproximativ zece miliarde de euro.

„Aveti doua datorii, si acest lucru v-a fost comunicat si ieri (17 aprilie n.r.). Prima, sa porniti un amplu proces de reforma structurala a institutiei in asa fel incat aceasta sa-si asume tinte mult mai inalte decat cele pe care si le-a putut asuma pana acum, depasind problemele de management si depasind in felul acesta absolut orice obstacol care v-ar impiedica sa evoluati la inaltimea asteptarilor noastre. in al doilea rand, astept sa contribuiti cum se cuvine la obiectivul strategic al acestei guvernari, acela de a ridica gradul de colectare la media europeana, la macar 40 de puncte procentuale fata de 33 spre 34, cat avem acum, si acest lucru trebuie sa se intample cu celeritate pe seama schimbarilor pe care urmeaza sa le faceti la nivelul autoritatii. Media europeana este trasa in jos de incapacitatea noastra de a colecta atat cat este necesar”, i-a transmis premierul Ungureanu noului sef al ANAF.