Av. Dan Dumitrache – Associate ENACHE PIRTEA & Asociații și Av. Adrian Rusu – Partner ENACHE PIRTEA & Asociații
I. INTRODUCERE
Având în vedere că peisajul economic actual este unul complex și în continuă schimbare, relațiile comerciale se pot dovedi adesea a fi un teren instabil, unde neînțelegerile dintre părți pot escalada rapid în litigii. Întrucât liberul acces la justiție nu presupune gratuitate pentru justițiabili, reclamantul va trebui să achite și o taxă judiciară de timbru, valoarea acesteia putând fi uneori împovărătoare pentru o parte deja prejudiciată.
Cum întotdeauna “se poate și mai rău”, vom adăuga pe lista de probleme și insolvența societății pârâte intervenită ulterior introducerii acțiunii civile în fața instanței competente. Așadar, situația analizată este aceea în care reclamantul cheamă în judecată o societate comercială întrucât i-a fost cauzat un prejudiciu, achită o taxă judiciară de timbru, iar înainte de finalizarea procesului este deschisă procedura insolvenței împotriva societății pârâte.
Prezentul articol își propune să analizeze posibilitatea reclamantului de a-i fi restituită taxa judiciară de timbru în temeiul art. 45 alin. 1 lit. c) din OUG 80/2023 privind taxele judiciare de timbru (când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale) pe motiv că acțiunea judiciară a încetat în temeiul art. 75 alin. 1 teza finala din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
II. PROBLEMA DE DREPT
Practic, întreaga problemă de drept se rezumă la interpretarea, corelarea și aplicarea a două texte de lege:
- art. 75 alin. 1 teza finala din Legea 85/2014 – „La data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii, atât acţiunea judiciară sau extrajudiciară, cât şi executările silite suspendate încetează.”
- art. 45 alin. 1 lit. c) din OUG 80/2013 – „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;”
La o analiză simplistă și într-o interpretare strict literală a termenilor utilizați de legiuitor, s-ar putea concluziona că în cazul în care împotriva pârâtei este deschisă definitiv procedura insolvenței, reclamantul nu ar putea solicita restituirea taxei judiciare de timbru avansate întrucât acțiunea promovată nu a rămas fără obiect ca urmare a unor dispoziții legale, ci a încetat. Pe cale de consecință, în această ipoteză nu ar fi incident cazul prevăzut de art. 45 alin. 1 lit. c) din OUG 80/2013.
Din nefericire, am regăsit în jurisprudența națională numeroase soluții de respingere a cererii de restituire a taxei judiciare de timbru motivate de această interpretare eronată a celor două texte de lege, interpretare în care litera legii a fost preferată spiritului și rațiunii acesteia.
III. JURISPRUDENȚA NAȚIONALĂ
Deși optica instanțelor de judecată variază cu privire la problema de drept expusă, Curtea de Apel București – Secția a V-a Civilă a pronunțat relativ recent Decizia nr. 459/20.03.2024 prin care a tranșat problema corelării și aplicării celor doua texte de lege, interpretându-le în conformitate cu rațiunea legiuitorului.
Inițial, instanța a stabilit că deși noțiunile de „rămânere fără obiect” și „încetarea acțiunii” sunt diferite, ele trebuie analizate prin raportare la rațiunea instituirii de către legiuitor a cazurilor de restituire a taxei judiciare de timbru.
În continuare, Curtea de Apel București motivează soluția de admitere a apelului (și implicit de restituire a taxei judiciare de timbru) după cum urmează:
- „O sumă achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru presupune existența unui serviciu prestat de instanțele judecătorești sau de celelalte autorități indicate de textul de lege.”
- „În cauza de față pretențiile bănești ce au format obiectul dosarului [..] nu au fost soluționate de instanță, acțiunea fiind încetată motivat de faptul că față de pârâtă a fost deschisă procedura insolvenței.”
- „Consecvent, deși a învestit Tribunalul cu o acțiune, a achitat o taxă judiciară de timbru, în cuantumul redus de instanță, apelanta nu a beneficiat de serviciul public solicitat, respectiv soluționarea dosarului, din motive ce nu îi sunt imputabile, fiind obligată, în temeiul unei prevederi legale (art. 75 alin. 1 teza finală din Legea nr. 85/2014) să urmeze o altă cale procedurală.”
- „Fără a contesta valoarea opiniilor doctrinare, Curtea nu poate împărtăși opinia exprimată de Tribunal în sensul că art. 45 alin. 1 lit. c) din OUG nr. 80/2013 se aplică numai în cazul în care legiuitorul intervine printr-o normă care conferă satisfacție reclamantului, lăsând fără obiect demersul său procesual, o asemenea interpretare adăugând la textul de lege.”
IV. CONCLUZII
Spre deosebire de instanța de fond, Curtea de Apel București a efectuat o analiză mai amplă a celor două texte de lege, urmărind aplicarea acestora în spiritul lor și în conformitate cu rațiunea legiuitorului, iar nu doar în litera acestora.
Astfel, instanța de apel a stabilit că în cazul timbrării unei acțiuni în justiție care ulterior încetează ca urmare a deschiderii procedurii insolvenței față de pârât se impune admiterea cererii de restituire a taxei judiciare de timbru întemeiate pe art. 45 alin. 1 lit. c) din OUG 80/2013: „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;”
În motivare, instanța a reținut că „o sumă achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru presupune existența unui serviciu prestat de instanțele judecătorești sau de celelalte autorități”, precum și că „În cauza de față pretențiile bănești ce au format obiectul dosarului [..] nu au fost soluționate de instanță, acțiunea fiind încetată motivat de faptul că față de pârâtă a fost deschisă procedura insolvenței.”
Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că „lipsa serviciului public fundamentează solicitarea petentei de restituire a taxei judiciare de timbru.”
Soluția Curții de Apel București este cea pe care o considerăm corectă în raport de intenția legiuitorului, anume aceea de a veni în sprijinul unui justițiabil care nu mai poate beneficia de “serviciile” instanței de judecată din motive neimputabile acestuia. Or, situația unui astfel de justițiabil ar trebui ameliorată de stat, iar nicidecum îngreunată.
Av. Adrian Rusu – Partner ENACHE PIRTEA & Asociații
Av. Dan Dumitrache – Associate ENACHE PIRTEA & Asociații