Lipsa de incredere in sistemul bancar cipriot conduce deponentii catre noi zone de interes in ceea ce priveste depozitarea banilor negri si gri din economiile tarilor europene si nu numai.
Daca sistemul cipriot era unul dintre cele mai flexibile sisteme de tip on-shore din cadrul Uniunii Europene, beneficiind de o legislatie de tip englezesc, trecerea catre o alta zona on-shore, similara in Europa, este practic imposibila.
Sistemul cipriot permitea cu usurinta cuplarea unuia sau mai multor off-shore-uri, asa numitele pusculite, la coada acestora, care in cele mai multe dintre cazuri aveau deschise conturi tot la banci cipriote. Astfel, veniturile societatilor cipriote, care in cea mai mare parte apartineau companiilor cu asociati non rezidenti, erau diluate de aceste off-shore-uri, cu ajutorul carora se reducea cota de impozitare a Ciprului de la 10% pana la un nivel agreat de catre autoritati de 1% din totalul veniturilor.
Reactia deponentilor rusi este incerta in momentul de fata, intrucat interesele politice ale acestora nu sunt separate de operatiunile economice. Dat fiind faptul ca majoritatea sumelor de bani depozitate in Cipru apartin non rezidentilor din blocul fost-sovietic, prin grevarea depozitelor negarantate cu aproximativ 4,2 miliarde de euro, am putea considera ca Rusia pune umarul la sustinerea monedei euro in general si a Ciprului in mod particular.
Romanii care au ales anonimatul si mijloacele de subtaxare prin metoda mai sus mentionata au la dispozitie structuri precum Arabia Saudita, Hong Kong, Insulele Cayman, Panama, Gibraltar, Insula Man, Insulele Marshall si altele asemenea. In schimb, niciuna dintre acestea nu beneficiaza de acordul de evitare a dublei impuneri cu Romania, extrem de favorabil in situatia Ciprului.
Credem ca viitorul imediat va conduce la un beneficiu in favoarea bancilor din afara Uniunii Europene, ele fiind mai maleabile si lipsite de riscuri asemanatoare evenimentelor din ultimele zile ce s-au ivit in Cipru. Intr-o asemenea situatie eventualele intelegeri la nivel european privitoare la un numitor comun al secretizarii beneficiarului de cont vor fi „sarite” de diversitatea legislatiilor mai sus amintitelor jurisdictii.
Astfel, colectarea banilor negri si gri din economia nationala, consideram ca va avea un capat de pod, intr-o prima faza, pe meleaguri din afara Uniunii Europene.
Ne punem intrebarea: oare nu s-ar impune utilizarea acestui moment in vederea promovarii unei asa-zise „amnistii” privind sumele de bani intrate de pe alte meleaguri in conturile bancilor romanesti ale rezidentilor? Oficialii ar putea sa analizeze impactul asupra economiei nationale a unei asemenea operatiuni. Nu am fi prima tara din Europa care am avea o asemenea initiativa, iar momentul acesta este unic.
Revenind la criza bancara cipriota, credem ca s-a gasit solutia ideala, atat din punct de vedere politic, cat si economic, care traseaza o linie directoare clara in cazul unor posibile situatii de criza asemanatoare altor banci din Uniunea Europeana.
Daniel Olteanu este managing partner al casei de avocatura Olteanu si Asociatii.
