Profesiile din domeniul juridic se numără printre cele mai expuse transformărilor aduse de inteligența artificială (IA), atât în ceea ce privește activitatea de zi cu zi, cât și nivelul salariilor. Potrivit celui mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer, competențele de IA aduc un avantaj salarial de 75% în zona juridică și de conformitate, iar avocatura se află printre ocupațiile în care tehnologia schimbă fundamental modul de lucru și cerințele angajatorilor.
La nivel mai larg, inteligența artificială transformă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații. Unele ocupații devin mai accesibile, în timp ce pentru altele cerințele cresc semnificativ, diferența fiind făcută tot mai mult de competențele umane și de capacitatea de a lucra eficient cu instrumentele de IA, spune Oana Munteanu, Director, Workforce Services Leader, PwC România.
Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer arată că oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la IA a crescut mai lent în ultimii ani decât în ocupațiile mai puțin expuse. În același timp, impactul tehnologiei diferă de la o profesie la alta. În unele cazuri reduce barierele de acces și extinde baza de candidați, iar în altele ridică nivelul competențelor necesare.
Raportul mai evidențiază faptul că angajatorii solicită tot mai multe abilități noi în ocupațiile expuse la IA, iar competențele de utilizare a inteligenței artificiale sunt din ce în ce mai căutate și mai bine remunerate.
Domeniile cele mai expuse la IA
Din cele 382 de ocupații analizate de PwC pe baza nomenclatorului internațional ISCO-08, 201 au un grad ridicat de expunere la inteligența artificială, iar 181 unul redus. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de proporția activităților specifice fiecărei ocupații care pot fi realizate parțial sau integral cu ajutorul IA.
Cele mai expuse sunt profesiile bazate pe activități cognitive și analitice. Pe lângă domeniul financiar, unde se regăsesc analiști financiari, consultanți financiari, contabili, brokeri și ofițeri de credite, raportul identifică drept puternic afectate și profesiile juridice, resursele umane, comunicarea, dar și ingineria, IT-ul, cercetarea și educația.
În cazul profesiilor „profesionalizate” de IA, tehnologia preia activitățile repetitive și administrative, iar angajații rămân responsabili pentru sarcini care implică expertiză, analiză, decizie și relaționare. Un exemplu este recrutarea, unde IA poate realiza selecția preliminară a CV-urilor, în timp ce recrutorul gestionează interviurile și negocierile. Din această categorie fac parte, printre altele, specialiștii în relații publice, recrutorii, inginerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR și farmaciștii.
În schimb, ocupațiile „democratizate” de IA sunt cele în care tehnologia preia inclusiv o parte din activitățile complexe, reducând nivelul competențelor necesare pentru intrarea în profesie. Aici se regăsesc dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, analiștii financiari, avocații, jurnaliștii și managerii de magazine.
Deși ocupațiile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate se dezvoltă mai rapid. Ofertele de angajare pentru aceste roluri cresc de două ori mai repede decât cele pentru ocupațiile democratizate, ceea ce indică o cerere mai mare pentru specialiști capabili să valorifice eficient inteligența artificială.
Totodată, salariile pentru aceste ocupații au crescut cu 37% față de 2021, comparativ cu un avans mediu de 26% în cazul ocupațiilor democratizate. Șapte dintre primele zece profesii cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global între 2019 și 2025 sunt profesionalizate de IA, printre acestea numărându-se managerii de cercetare și dezvoltare, medicii veterinari, chimiștii, farmaciștii, fizicienii și psihologii.
