Numele meu este Radu Valentin Sora
Am zis sa incepem cu inceputul si sa ma prezint, chiar daca unii dintre voi ma cunoasteti. Numele meu este Radu Valentin Sora, mai bine cunoscut ca si Radu Sora. As preciza pentru unii ca numele meu se pronunta fix cum se scrie, adica SORA si NU ȘORA ? si sunt onorat sa candidez pentru demnitati in cadrul Baroului Bucuresti, in special pentru functia de consilier (pozitia 96 pe listele de vot) si, in subsidiar, pentru cea de membru in comisia de disciplina (pozitia 54).
Am implinit varsta de 50 de ani… din care peste 25 de ani am activat ca avocat, Doamne… cand a trecut timpul?
Pana acum ceva vreme nu am considerat ca ma pot implica in administrarea profesiei, am stat deoparte. Credeam ca sunt altii care pot si stiu sa aiba grija de avocatura. Ca mine au fost multi. Am fost absorbiti de munca in favoarea clientilor si am neglijat datoria fata de profesia noastra, si in final, fata de noi.
In cele ce urmeaza vreau sa vorbesc despre niste subiecte care urmeaza o ordine cronologica evidenta, cu radacini in trecut, prezent si viitor…
1. Despre recastigarea Demnitatii si despre motivatia mea
Sunt unul dintre avocatii Baroului Bucuresti care, pentru prea mult timp, am evitat sa iau contact cu angajatii BB care ar fi trebuit sa fie la dispozitia noastra si care, in schimb, erau de-a dreptul grosolani in exprimare sau comportament. E adevarat ca vorbesc de cei cu care am interactionat cu mai mult de 10 ani in urma, cand platile le faceam fizic la sediul baroului. Intre timp, de la colegii mei care inca viziteaza baroul, inteleg ca nu s-au schimbat multe.
Fac parte dintre avocatii Baroului Bucuresti care au fost injositi de lucratori de la sectii de politie sau parchete. Nu, nu sunt si nu am fost specializat in drept penal, dar nu imi spuneti ca nu ati luat niciodata un dosar penal al unui cunoscut care nu voia sa fie reprezentat “decat de tine si numai de tine”.
Fac parte dintre cei care au preferat sa lucreze preponderent cu entitati din afara Romaniei pentru ca in tara nu parea sa am parte de aprecierea pe care mi-as fi dorit-o, atat profesional cat si financiar. Am reusit sa creez o societate care a contat de multe ori pe piata internationala. Personal, am facut parte si din Board-ul unei aliante de avocati International Jurists, iar ulterior am evoluat alaturandu-ma unei aliante de firme independente din top 5 mondial. Acolo m-am batut pentru a aduce investitii in Romania si evident, pentru clientii mei.
Dar in tara, acasa, am tacut si am inghitit in sec de prea multe ori. Am considerat ca daca mie imi e bine, nu mai conteaza altceva. Dar in final mi-am dat seama ca am gresit. Am realizat ca desi am ramas in tara eram si eu un emigrant. Cand generatia mea a emigrat fizic si eu am emigrat profesional ca sa imi fie bine. In fond si la urma urmei si alti colegi de-ai mei faceau la fel. Dar am gresit pentru ca fugind nu puteam castiga o lupta, evitam, cel mult, un deznodamant rapid, dar pe termen lung pierdeam.
Toata combativitatea mea mergea doar in slujba clientilor mei si ma abandonam pe mine si profesia mea spunand ca imi este scarba de politica.
La un moment dat, acum 2 ani, am hotarat sa ma implic, si da… din momentul acela am hotarat sa “fac politica”.
Dar politica nu se poate face, razlet si pe alocuri, asa cum se intampla cateodata in Romania, trebuie sa ii dedici multe ore si nervi. Trebuie sa te chinui sa intelegi jocul si sa cunosti jucatorii. Sa incerci sa schimbi idei cu unii sau cu altii, sa observi cine poate ajuta mai mult profesia si, in cele din urma, pe tine.
Si credeti-ma nu e lucru usor. Sunt multe lucruri pe care le-am aflat si, cred ca nu am vazut inca decat varful aisbergului.
De aceea, m-am hotarat sa fac parte dintr-o echipa care are structura, care are leadership, dar si oameni care pun in practica deciziile luate.
Nu pot sa functionez intr-o “echipa” de lideri care se submineaza unul pe altul.
Bine, la modul ideal, nici o echipa nu functioneaza daca este bazata doar pe ura si pe proiecte zero. Daca doar distruge fara a putea fi capabila sa construiasca.
Daca isi propune doar sa castige puterea, pentru ca ulterior sa dinamiteze sistemul. E cel putin neconstructiv, ca sa o spun elegant.
Din luptele noastre interne, am pierdut doar noi avocatii. Notarii au stiut intotdeauna sa taca si sa faca. Magistratii, cu precadere judecatorii, avand painea si cutitul, au blocat activitatea instantelor asa cum au dorit. Avocatii, cand a fost necesar, au trebuit sa se bata chiar cu unii dintre avocati, care lucrau pentru sine sau pentru clienti, dar impotriva avocaturii.
In conditiile acestea, avocatii si-au pierdut demnitatea, fata de ei insisi, fata de societatea civila, fata de autoritati.
Impreuna, am putea incerca sa ne recuperam demnitatea, dar doar impreuna! Individual nu am contat si nu vom conta niciodata!
2. Despre regandirea avocaturii
Am fost si sunt extrem de deranjat, ca sa o spun intr-un mod elegant, de concurenta neloiala facuta de firmele care practica avocatura clandestina.
Dar si mai mult m-a deranjat ceea ce mie mi s-a interzis sa fac prin lege si/sau statut in timp ce firmele amintite se distrau in jocul de-a avocatura.
Peste toate m-a mai deranjat ca am pierdut lucruri/activitati care ar fi putut sa ramana doar ale mele.
Expertul de legislatia muncii este o activitate prin care activitati care au fost apanajul avocatului au ajuns la niste “specialisti” aparuti peste noapte, unii chiar fara studii superioare juridice, “calificati” in cursuri de doua saptamani. Multumesc, domnule Dragos Brezeanu pentru ca mi-ati atras atentia asupra acestui fapt.
In timp ce avocatii nu pot oferi servicii complete de gazduire societati, orice alta firma o poate face. Amintesc ca sediul social stabilit la avocat este temporar si impiedica societatea sa deruleze activitati comerciale/profesionale.
Ca avocati nu putem reprezenta societatea in Spatiul Privat Virtual (SPV). Pentru asta este nevoie de o procura notariala. Nu putem reprezenta un client la o vanzare cumparare de imobile, ne trebuie procura notariala.
Avocatii nu pot fi administratori intr-o societate comerciala/profesionista :), oricine altcineva poate oferi servicii juridice si poate administra si o societate.
In fine, pe de alta parte, nu putem sa facem o gramada de lucruri nu pentru ca nu ne-ar permite legea avocaturii, ci pentru ca nu e prevazut expres in diverse legi speciale. Asta in conditiile in care noi avocatii suntem reprezentanti prin efectul legii noastre, unde nu exista limitari in a reprezenta un client in fata oricui. Practic, noi suntem reprezentanti de profesie.
Si acum va intreb, care este motivul pentru care inca mentinem limitari sau incompatibilitati pentru profesia de avocat, atunci cand vorbim de anumite calitati pe care nu le putem exercita, in conditiile in care multe dintre activitatile juridice specifice avocaturii, pot fi exercitate aproape de oricine?
De ce sa avem noi, Avocatii, limitari sau incompatibilitati, daca nu suntem protejati de lege impotriva concurentei neloiale? Nu inseamna ca ne impuscam singuri in picior? De ce sa nu putem oferi servicii conexe serviciilor juridice, cum ar fi servicii de contabilitate, fiscale sau din domeniul financiar?
Si totul in conditiile in care trebuie sa activam pe aceeasi piata, cu societati de recuperare debite din strainatate, cu entitati care nu au nici un fel de autorizare si, in ultima instanta, cu Inteligenta artificiala care este gata sa preia totul in favoarea unui foarte mic procent al populatiei.
Nu cumva ar fi benefic avocaturii sa ne putem diversifica activitatea pentru a trai mai bine sau in cazul cel mai grav, sa putem supravietui?
3. Despre digitalizare si inteligenta artificiala
In primul rand, cred ca titlul “digitalizarea profesiei” aparut in 2023 este incorect.
Consider ca digitalizarea profesiei si a multor altor activitati a aparut imediat dupa anul 2000. Adica atunci cand internetul a inceput sa fie folosit la scara larga, cand am inceput sa folosim servicii VoIp (voice over IP), cand mailul a inlocuit clasica scrisoare, cand am inceput sa scanam/digitalizam documente, cand parte din interactiunile umane au trecut din real in virtual, cand au aparut retelele sociale, smartphone-urile, camerele digitale, platformele de videoconferinta, magazinele online, etc.
In schimb, ceea ce trebuie sa contracaram acum nu este digitalizarea, pe care o folosim deja de doua decenii. Tinta este alta. Digitalizarea a pregatit si pregateste terenul pentru aparitia unei noi entitati si anume, Inteligenta Artificiala.
Digitalizarea este aici de mult timp si cred ca ne va fi imposibil sa o inlaturam. E adevarat ca, asa cum am spus, a pregatit terenul pentru aparitia Inteligentei Artificiale si doar daca am anula progresele digitalizarii, am impiedica sau macar incetini dezvoltarea Inteligentei Artificiale.
Insa pentru ca progresele digitalizarii nu vor putea fi anulate fara consecinte imense pentru omenire, inseamna ca tot ceea ce putem face este sa incercam sa tinem Inteligenta Artificiala in frau.
Lupta noastra trebuie sa se concentreze in aceasta directie, sa impunem limite care sa impiedice Inteligenta Artificiala sa preia controlul, sa ne inlocuiasca. Incetinirea acestui proces este esentiala. Si asta este o provocare a intregii umanitati, nu doar a avocatilor.
Aparitia UiPath sau ChatGPT a insemnat un moment important in istoria umanitatii. Insa daca primii au automatizat procese conform cererii unei entitati umane (cel putin initial) eficientizand orice activitate, ChatGPT sau creatii tehnologice similare, bazate pe inteligenta artificiala, ar putea inlocui cu totul elementul uman.
UBER, AirBnB sau alte entitati au dovedit ca, in timp, au doborat orice obstacol legislativ si au reusit sa intre in legalitate, in primul rand, datorita resurselor nelimitate si apoi, datorita faptului ca autoritatile sau actorii implicati in pietele atacate de acestia, nu au anticipat sau nu erau pregatiti pentru acest moment.
Cu toate astea, exista tari unde UBER nu a putut sa se dezvolte, Bulgaria este una dintre aceste tari. Acolo s-au interzis la nivel national toate aplicatiile de acest gen. Recent, Italia a fost prima tara care a interzis ChatGPT. Dar acolo a fost vointa politica.
Dar cel mai important act va fi reglementarea IA in Europa. Care va fi realizata de politicieni. Politicieni care, speram, vor fi ajutati de avocati si nu de un robot. Reglementare care deja continue niste principii care tintesc in a proteja oamenii impotriva unor diverse nivele de risc prezentate de inteligenta artificiala. Mai multe aveti aici.
Insa, dupa cum arata principiile enuntate in aceasta prima lege referitoare la inteligenta artificiala, lupta importanta se va da in parlamentele fiecarei tari.
Asa ca si noi vom avea nevoie de politicienii atat de huliti de unii in aceste zile. Ne place sau nu, acesta este adevarul. Atentie, se pare ca avem peste 60 de avocati in Parlamentul Romaniei. Eu cred ca trebuie sa ii atragem de partea noastra si nu sa ii indepartam.
Cu ajutorul lor poate vom reusi sa luptam si noi impotriva unui gigant tehnologic care incet, incet, dupa ce ne va ajuta sa ne indeplinim mai eficient sarcinile, ne va inlocui si nimeni nu ne va plange.
De altfel, va intreb: Cati dintre noi ne-am gandit la faptul ca milioane de postasi isi vor pierde locul de munca atunci cand am inceput sa folosim e-mailul?
Credeti ca lumii ii vor lipsi avocatii? Ma indoiesc.
Fara sprijin politic, parca vad avocatii care urasc politicienii (desi si ei fac politica in profesie) cu o pancarta in mana la poarta Parlamentului si cu un discurs de genul:
“Suntem si noi avocati, facem parte dintr-o categorie sociala defavorizata, iubita de populatie si care isi doreste pace in lume. Pe voi politicienii va uram sincer, nu va vrem in profesie, dar vrem de la voi sa faceti totul pentru noi ca sa nu disparem, sa fim protejati impotriva ingerintei inteligentei artificiale in avocatura, sa votati legi mai prietenoase pentru avocati, asta ca sa avem si noi pensii mai mari, eventual chiar ca ale magistratilor, mai multi bani pentru SAJ, fiscalitate mai mica… “
Va inchipuiti cat succes am avea cu o astfel de abordare? :)))
In fine, ideea este ca trebuie sa luptam pentru ca inteligenta artificiala sa nu dezumanizeze justitia. Sa poata fi folosita doar ca un instrument si sa nu poata hotara pentru noi.
Optiunea mea politica la alegerile din 2023
Avand in vedere cele expuse mai sus, pentru alegerile din Baroul Bucuresti din anul 2023 am ales si eu sa fac parte din echipa condusa de Daniel Fenechiu deoarece consider ca este singura echipa care poate directiona constructiv Baroul Bucuresti si, mai ales, care are un dialog real cu factori de influenta din zona Parlamentului Romaniei si din ministere de importanta pentru profesie.
Va multumesc pentru atentie!
Cateva lucruri despre candidatul Radu Valentin Sora
Radu Valentin Sora a intrat in avocatura in anul 1997 si a fost unul din avocatii colaboratori de la Popovici si Asociatii. Din anul 2000, Radu Valentin Sora si-a continuat activitatea in cadrul Musat si Asociatii.
Din anul 2002 cu experienta dobandita Radu Valentin Sora a infiintat Cabinetul de Avocatura Radu Sora care mai apoi a devenit societatea civila de avocati Sora si Asociatii.
A absolvit cursurile unui Legal Master in limba engleza – in domeniul Arbitrajului comercial international – din cadrul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti.
Radu Valentin Sora a fost arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.
Este inscris pe lista arbitrilor de la Viena International Arbitral Center.
Afilieri internationale – Sora si Asociatii
Din 2011 pana in 2019 Sora si Asociatii a facut parte dintr-o retea internationala de avocati intitulata International Jurists.
Din anul 2019, Sora si Asociatii si-a continuat activitatea internationala devenind membru in alianta globala de avocati si finantisti denumita Alliott Global Alliance – o alianta formata din peste 250 de societati de profil din toata lumea.
