România a pierdut până acum 7 miliarde de euro din PNRR, dintr-un buget total redus, în octombrie, la 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi în condiții avantajoase. Ce înseamnă pierderea acestor bani pentru firmele care au încheiat deja acorduri de finanțare și ce sancțiuni riscă beneficiarii dacă statul nu își respectă obligațiile? Răspunsul la aceste întrebări este oferit Legal Marketing de avocatul Radu Boanță, partener fondator al biroului CEE Attorneys din București.
“Pierderea de fonduri din PNRR nu poate să genereze decât consecințe negative. Credem că pentru firmele care au deja încheiate acorduri de finanțare, riscurile sunt multiple, putând merge de la pierderea unor oportunități la angajarea de costuri suplimentare din cauza întârzierilor (prin identificarea altor soluții de finanțare), la insecuritatea finanțărilor sau cofinanțărilor pentru proiecte și până la sistarea acestor finanțări, cu urmări greu de stabilit”, spune Radu Boanță.
Totodată, este foarte important în aceste împrejurări ca firmele să aibă în vedere în acordurile de finanțare pe care le-au încheiat existența unor prevederi referitoare la modificări sau renegocieri în PNRR, condiții legate de situația concretă a PNRR și, implicit, de disponibilitatea concretă a fondurilor, componentele avute în vedere în astfel de renegocieri cu impact asupra acordului (e.g. granturi), dar și clauze de suspendare, restructurare sau chiar sistare a finanțării.
La fel de importantă și relația cu autoritatea de management și păstrarea unei corespondențe cu aceasta.
Referitor la sancțiuni, atunci când Statul nu își respectă obligațiile, sancțiunile pentru firme nu sunt în prim plan, pentru că Statul este cel care riscă în principal urmări precum reduceri în alocare, suspendări de acordare. Totuși, riscurile se transmit oricum și către beneficiari.
“Astfel, suspendarea totală sau parțială a plăților într-un mecanism de finanțare generează, evident, sistări sau suspendări de plăți, temporizarea realizării proiectelor sau chiar blocarea acestora. Reiterăm că firmele trebuie să știe că atunci când apar modificări în PNRR (ce atrag și schimbări de criterii pentru realizarea proiectelor), se pot renegocia sau chiar opri acordurile de finanțare – amintim aici și de OUG 41/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din PNRR și din fonduri publice naționale”, adaugă Radu Boanță.
Nu este exclus în astfel de cazuri ca unele firme să ajungă în situația în care pot pierde granturile sau se pot activa obligații de a le returna în anumite condiții. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere și riscurile de ordin reputațional în care firmele pot fi implicate chiar fără voia lor în asemenea circumstanțe.
Dintr-o altă perspectivă, România este la un pas de a fi inclusă de agențiile internaționale de rating în categoria “junk”. Care ar fi efectul imediat asupra companiilor din economia locală dacă se ajunge acolo?
“Retrogradarea României la categoria junk ar conduce la urmări nefaste pentru companii, în primul rând prin creșterea costurilor de finanțare. Astfel, un risc mai mare de țară atrage și o recompensă mai mare pe care investitorii cu apetit o vor percepe prin majorarea dobânzilor. Mai mult, va deveni complicat accesul la capital chiar și pentru firme sau persoane cu bună reputație, deoarece, așa cum se spune de oameni înțelepți, poți pierde oricât de mulți bani, dar nu poți pierde bonitatea, credibilitatea financiară la nivel de țară”, afirmă Radu Boanță.
El a precizat că, totodată, volatilitatea cursului valutar va spori, ceea ce va avea implicații semnificative asupra investițiilor, dar și costurilor operaționale. La nivel general, în mod sigur, se va manifesta tendința de reducere tot mai abruptă a consumului.
De altfel, societatea de avocatură CEE Attorneys are tot timpul în vedere scenarii mai puțin fericite, pentru a putea încadra recomandările pe care le are pentru clienți în contextul concret actual sau care va urma.
“Suntem cumva obișnuiți să ne raportăm sau să ne gândim că vom putea retrăi riscurile cu care mulți dintre clienții noștri s-au mai confruntat chiar alături de noi în trecut. Nu putem să nu vedem că elemente precum cursul de schimb, costurile finanțării, deficitul bugetar structural, nivelul datoriei publice, guvernanța economică, politica monetară, ritmul de creștere economică, inflația sunt esențiale pentru a putea încadra recomandările pe care le are pentru clienți în contextul concret actual sau ce va urma”, a adăugat Radu Boanță.
