Dupa 8 ani de la aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, profesionistii dreptului din Romania se confrunta constant in activitatea lor curenta cu probleme de interpretare si de aplicare a dreptului european.
Autor: Avocat Dinu Drog, Senior Associate, Stoica & Asociatii
In acest context, in continuarea traditiei instituite din anul 2014, societatea civila de avocati Stoica & Asociatii, in parteneriat cu Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si Colegiul Juridic Franco-Roman de Studii Europene, a organizat conferinta “Probleme actuale de drept european institutional si privat – Editia a II-a”, care a avut loc pe data de 5 iunie 2015, in Sala Constantin Stoicescu a Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti.
In cadrul conferintei au participat magistrati, avocati, consilieri juridici din companii autohtone si straine si din institutiile publice, cadre didactice din invatamantul superior, precum si alte persoane interesate de problemele actuale de interpretare si aplicare a dreptului european.
Prof. univ. dr. Vlad Constantinesco (Universitatea din Strasbourg) a vorbit despre protectia drepturilor fundamentale in Uniunea Europeana, in contextul adoptarii Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. S-a prezentat evolutia drepturilor fundamentale in cadrul actelor Uniunii Europene, pornind de la Tratatele Constitutive (Tratatul de la Roma, 1957), pana la adoptarea Cartei (decembrie 2000). S-a aratat ca, de la momentul adoptarii tratatelor constitutive si pana in prezent, drepturile fundamentale au parcurs o perioada lunga de consolidare a statutului lor juridic in dreptul Uniunii Europene.
Intr-un „duet intelectual” de exceptie, conf. dr. Anne Rigaux si prof. univ. dr. Denys Simon (Scoala de Drept de la Sorbonne, Universitatea Paris 1 Pantheon Sorbonne) au vorbit despre implicatiile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene asupra judecatorilor CJUE si asupra judecatorilor nationali.
Conf. dr. Anne Rigaux a prezentat structura si continutul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, domeniul sau de aplicare, precum si intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor consacrate de aceasta.
Considerand ca este esential sa se faca o departajare intre actele adoptate in cadrul dreptului european, conf. dr. Anne Rigaux a explicat faptul ca dispozitiile Cartei nu reprezinta „o alta Conventia Europeana a Drepturilor Omului” si ca „prin Carta se reafirma respectarea competentelor Uniunii Europene, precum si principiul subsidiaritatii, valori rezultate din traditiile constitutionale ale statelor membre, din jurisprudenta CJUE si din Tratatele Uniunii Europene. Mai mult, s-a tras un semnal de alarma referitor la gresita invocare a Cartei, afirmandu-se ca „speta trebuie incadrata corect intr-un text al Cartei, intrucat, din pacate, pistele gresite dau de lucru CJUE”.
Prof. univ. dr. Denys Simon a vorbit despre „articularea Cartei cu dreptul UE”, afirmand ca nu se poate pune problema unei ierarhii intre acte, Carta avand forta juridica a Tratatelor; in caz contrar ar aparea riscul unei supraconstitutionalitati, ceea ce ar fi contrar ratiunii legii comunitare. De asemenea, s-a atins o problema sensibila la nivelul dreptului uniunii, respectiv situatia incompatibilitatii unor acte emise de institutiile statelor membre in raport cu dispozitiile prevazute de Carta. Solutia propusa si deja aplicata la nivel european este de a anula astfel de acte in temeiul prevederilor Cartei. Statistica amintita in cadrul acestei dezbateri releva faptul ca dispozitiile Cartei au inceput deja sa fie invocate masiv de catre instantele nationale, in state precum Franta, Olanda sau Romania, imbogatindu-se, astfel, jurisprudenta Curtii in materia drepturilor fundamentale. Nu in ultimul rand, a fost reluata problema domeniului de aplicare al Cartei, accentuandu-se faptul ca drepturile fundamentale aparate in cadrul Uniunii Europene nu se impun statelor membre decat atunci cand se pune problema sferei de aplicare a dreptului Uniunii Europene.
In cadrul mesei rotunde a fost dezbatut Avizul nr. 2/2013 al CJUE referitor la aderarea UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, considerat cel mai complex aviz dat pana acum de catre CJUE. Conf. dr. Anne Rigaux a oferit audientei o scurta perspectiva istorica asupra incercarii de apropiere a Comunitatilor Europene si mai tarziu a Uniunii Europene de acest din urma instrument de drept, subliniind ratiunile care au stat la baza fiecarui important pas din acest proces care inca se deruleaza.
O scurta, dar cuprinzatoare prezentare a avizului si a ideilor cuprinse in acesta a fost realizata de catre prof. univ. dr. Denys Simon. Printre subiectele atinse s-au regasit in principal argumentele CJUE pentru care aceasta a emis un aviz negativ, fiind explicate motivatiile interne care au stat la baza argumentelor, precum si posibilele solutii pe care UE (sau dimpotriva, statele membre la Conventie) trebuie sa se concentreze pentru a le depasi. Prof. univ. dr. Denys Simon a explicat, de asemenea, punctele esentiale subliniate de catre instanta europeana, aratand ca refuzul s-a centrat pe trei mari idei: specificitatea pozitiei Uniunii fata de aderarea la CEDO (fapt care pune probleme deosebite in comparatie cu aderarea unui singur stat), focalizarea sistematica a cauzelor de incompatibilitate dintre sistemul de drept unional si cel al Conventiei, precum si absenta unor idei alternative pentru a „impaca” acest conflict, fapt care a rezultat intr-un „aviz negativ foarte negativ”.
In ceea ce priveste cel de-al doilea punct, prof. univ. dr. Denys Simon a realizat o prezentare succinta a cauzelor de incompatibilitate, printre care au fost enumerate principiul controlului extern, principiul „increderii reciproce” dintre statele membre ale Uniunii, continutul Protocolului 16 al Conventiei, continutul articolului 344 TFUE, mecanismul co-paratului dezvoltat de Uniune, procedura implicarii prealabile a CJUE si, in cele din urma, foarte importantul control jurisdictional in materia PESC.
Prof. univ. dr. Camelia Toader (judecator in cadrul Curtii de Justitie a Uniunii Europene) a facut cunoscuta audientei experienta „interna” care a stat la baza adoptarii acestui aviz. Fata de fondul problemei expuse de necesitatea emiterii acestui aviz, doamna judecator a aratat ca instanta europeana nu a avut niciun fel de prejudecati cu ocazia dezbaterilor si a deliberarilor fata de continutul proiectului. De asemenea, a fost subliniat faptul ca CJUE a incercat doar sa analizeze din punct de vedere juridic acest proiect de aderare, iar nu sa il corecteze si sa inlocuiasca eventualele „greseli” gasite in cuprinsul acestuia, pentru simplul fapt ca rolul sau nu a fost acela al unui legiuitor. Cu privire la aspectele formale ale adoptarii acestui aviz, doamna judecator a aratat ca avizul a fost semnat de catre 25 de judecatori, iar observatii au fost depuse de catre 22 de state membre. De asemenea, concluziile avocatilor generali au fost puse in luna iulie 2014, deliberarile avand loc in lunile septembrie-octombrie ale anului. Asadar, ca o concluzie generala, doamna judecator a relevat faptul ca emiterea avizului a necesitat o perioada indelungata, pentru a se asigura o analiza temeinica si justa a tuturor aspectelor puse in discutie cu ocazia aceasta.
Ca o concluzie asupra temei de discutie, prof. univ. dr. Vlad Constantinesco a lansat audientei o intrebare, si anume daca, fata de obstacolele si dificultatile cu care se confrunta procesul de aderare a UE la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ramane cu adevarat necesara implinirea acestui deziderat. In acest sens, a fost subliniat faptul ca, inainte de toate, trebuie avuta in vedere masura in care justitiabilul va ajunge sa fie protejat de prevederile privind drepturile omului.
In continuare, in cadrul celui de-al doilea panel, conf. dr. Anne Rigaux si prof. univ. dr. Denys Simon au aprofundat dezbaterile din prima editie a conferintei (2014), pe tema intrebarii preliminare. S-a discutat despre aspecte teoretice si practice importante, precum: functia comunitara a judecatorului national, dreptul la o instanta, examinarea din oficiu a unor intrebari preliminare, suspendarea provizorie, actiunea in regres, responsabilitatea statelor membre, precum si despre efectele hotararilor pronuntate cu efect prejudicial, puterea de lucru judecat si precedentul.
S-au expus informatii valoroase cu privire la intrebarea preliminara, cu accent pe partea statistica, dar si pe evolutia procedurii formularii unei intrebari preliminare in fata CJUE. In ultimii ani, tot mai multe state membre inteleg sa foloseasca acest mecanism care are un rol esential in uniformizarea dreptului in cadrul relatiilor dintre statele membre ale Uniunii Europene. Nu in ultimul rand, au fost prezentate pe scurt o serie de cazuri ale CJUE cu importanta practica pentru aplicarea si interpretarea dreptului Uniunii Europene, precum cauze in materia dreptului concurentei sau dreptului muncii.
In cadrul dezbaterii interactive cu privire la aderarea Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conf. dr. Anne Rigaux si-a exprimat punctul de vedere referitor la asa-zisul „conflict” de competenta si jurisdictie dintre CJUE si CEDO, afirmand ca „neaderarea” UE la CEDO a fost considerata o solutie mai adecvata pentru moment si ca, de cele mai multe ori, „mai binele este dusmanul binelui”.
Prof. univ. dr. Camelia Toader a descris in prezentarea sa specificitatea mecanismului de dialog si de cooperare instituit de art. 267 TFUE si aplicabilitatea practica a acestui mecanism, cu privire speciala asupra unor spete care au fost pe rolul Curtii, provenind din partea instantelor din Romania. Asadar, in prima parte a prezentarii au fost explicate audientei principalele trasaturi ale procedurii (cu privire la ce anume se pronunta Curtea, cine poate si cine este nevoit sa sesizeze Curtea, cand poate fi sesizata, probleme de admisibilitate a intrebarii preliminare). De asemenea, tot in legatura cu caracterul practic al mecanismului, Prof. Univ. Dr. Camelia Toader a aratat importanta pe care o detine aceasta procedura in ansamblul contenciosului CJUE, datorata atat volumului mare de cauze, cat si dezlegarilor pe care instanta europeana le da unor probleme „arzatoare” ale statelor membre, dar si ale Uniunii Europene, in ansamblul sau.
In cel de-al treilea panel, Laura Elena Radu, Senior Partner, Stoica & Asociatii, a descris in prezentarea sa un caz practic din portofoliul de investigatii al Consiliului Concurentei. Astfel, a fost aratat faptul ca autoritatea nationala a solutionat o speta intr-un mod care este susceptibil de critica, din perspectiva faptului ca, desi a luat in considerare prevederile Tratatului, a omis sa faca acelasi lucru si in privinta orientarilor date de catre Comisie. Astfel, autoritatea nationala a aplicat prevederile legislative europene intr-o speta in care, in mod vadit, concurenta ar fi putut fi afectata cel mult la nivel national, incidenta fiind in acest caz doar legislatia nationala. Dimpotriva, in incheierea prezentarii, Laura Elena Radu a aratat audientei imprevizibilitatea practicii autoritatii nationale, care, in alta speta, a procedat in sens invers, in acel caz fiind insa aplicabile si prevederile Tratatului.
Dragos Bogdan, Partner, Stoica & Asociatii, a abordat tema masurilor nediscriminatorii privind cele patru libertati de circulatie. Au fost prezentate audientei masuri ale statelor membre care pot afecta cele patru libertati fundamentale prin intermediul discriminarii directe, fiind enumerate si redate pe scurt anumite cauze exemplificative de pe rolul CJUE. In cele ce au urmat, alocutiunea domnului avocat a privit principalele tipuri de masuri care nu pot fi acuzate a fi discriminatorii (fie direct, fie indirect), insa care au, cu toate acestea, o inraurire negativa asupra circulatiei marfurilor, capitalurilor, persoanelor si serviciilor in interiorul Uniunii (cu privire speciala asupra cazurilor practice aparute in jurisprudenta – speta Trailers, Olympique Lyonnais, Golden Shares, Alpine Investments).
Ca o concluzie generala a acestui eveniment unic in comunitatea juridica din Romania, profesorul Vlad Constantinesco a punctat faptul ca este de datoria statelor membre si a tuturor actorilor din viata juridica europeana sa isi insuseasca dreptul Uniunii Europene si bogata jurisprudenta a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
