Presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, av dr. Gheorghe Florea (foto), a inaintat Consiliului UNBR un proiect de Rezolutie prin care propune reinterpretarea principiilor profesiei in acord cu evolutia cadrului de exercitare a atributiilor profesionale, potrivit unui anunt postat pe site-ul Uniunii.
Propunerea lui Gheorghe Florea a fost sustinuta de consilierii UNBR, care au luat act de proiectul de Rezolutie si au hotarat ca adoptarea acesteia sa fie pusa in discutia proximei sedinte a Consiliului.
Proiectul a fost prezentat in cadrul sedintei Consiliului UNBR din data de 7 martie 2015, atunci cand au fost dezbatute problemele legate de conflictul de interese in activitatile desfasurate de avocati in cadrul profesiilor compatibile cu profesia de avocat si in conlucrarile interprofesionale pentru furnizarea de servicii integrate.
Conform anuntului publicat pe site-ul UNBR, proiectul a fost inaintat tinandu-se cont de faptul ca “noile realitati economice si sociale reclama extinderea serviciilor pe care avocatii le presteaza pentru clientii lor, precum si de faptul ca avocatii sunt in situatia in care trebuie sa-si analizeze si sa-si valorifice oportunitatile profesionale intr-un context marcat de schimbari importante in exercitiul profesiei”.
Va prezentam, mai jos, documentul integral prezentat de catre Gheorghe Florea.
REZOLUTIA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE A BAROURILOR DIN ROMANIA
PRINCIPIILE DE INTEGRITATE IN ACTIVITATILE DESFASURATE DE AVOCATI IN PROFESII COMPATIBILE CU PROFESIA DE AVOCAT SI IN CONLUCRARILE INTERPROFESIONALE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII PROFESIONALE INTEGRATE
Preambul
Avand in vedere faptul ca noile realitati economice si sociale reclama o extindere a interpretarii principiilor fundamentale ale profesiei de avocat la contextul specific al tendintelor de exercitare a activitatii lor si in cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat, precum si al tendintelor de colaborare profesionala tot mai stransa cu alte profesii juridice si chiar nejuridice;
Avand in vedere tendintele de interprofesionalitate a serviciilor profesiilor juridice si conexe pentru a oferi clientilor solutii integritate;
Avand in vedere dezvoltarea modalitatilor alternative de solutionare a litigiilor si a colaborarii interprofesionale cu profesionisti din alte domenii juridice si chiar nejuridice;
Avand in vedere tendintele de extindere a activitatii avocatilor prin calificarea in profesii conexe compatibile cu profesia de avocat si participarea la exercitiul acestora;
Avand in vedere faptul ca profesia de avocat este compatibila cu cea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara (Art. 16, lit. b din Legea 51/1995);
Avand in vedere ca exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene; activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior; activitatea literara si publicistica; (Art. 16, lit. a), b) si c) din Legea 51/1995);
Avand in vedere ca avocatii trebuie sa raspunda nevoilor din ce in ce mai diversificate ale clientului si in acelasi timp resimt necesitatea de a-si pastra identitatea profesionala in noua economie colaborativa.
Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adopta prezenta:
REZOLUTIE
reprezentand o declaratie de intentie a semnatarilor in ceea ce priveste adoptarea unui nucleu de reguli bazate pe principiile si valorile fundamentale ale profesiei de avocat, care sa fie aplicabile avocatului indiferent de cadrul in care, in conditiile legii, isi desfasoara activitatea, chiar in alte profesii cu care, legal, profesia de avocat este compatibila.
Obiective:
Prin implementarea prezentei rezolutii, se urmaresc urmatoarele obiective:
1. Crearea mediului necesar pentru a produce o crestere reala si de durata a integritatii in mediul in care avocatul isi desfasoara activitatea.
2. Promovarea comportamentelor etice si descurajarea practicilor lipsite de integritate in activitatile de conlucrare profesionala dintre avocati si membrii altor profesii legal reglementate, ori in exercitarea de catre avocat a altor profesii legal organizate, compatibile cu profesia de avocat.
3. Crearea unui climat de buna colaborare si incredere reciproca intre institutiile legal organizate din care fac parte profesionistii care conlucreaza in activitati profesionale care implica activitati profesionale ale avocatilor si avocati, ori in cadrul carora se desfasoara activitati profesionale specifice altor profesii, de catre avocati, in conditii de compatibilitate permise de lege.
4. Realizarea unui nucleu de integritate profesionala si inter-institutionala in mediul de afaceri si in mediul institutional in care avocatii relationeaza in activitati profesionale judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea securitatii bazate pe lege.
Prin adoptarea acestei Rezolutii, Corpul profesional al avocatilor isi face publica adeziunea la principiile fundamentale ale avocaturii, aplicabile in contextul activitatilor desfasurate de avocat in cadrul profesiilor compatibile si in relatiile interprofesionale si isi asuma rolul de promotor al acestor principii atat in cadrul mediului interprofesional, cat si in cadrul celorlalte domenii de activitate cu care se intersecteaza activitatea lor.
PRICIPII DE ETICA PENTRU ACTIVITATILE DESFASURATE DE AVOCAT IN CALITATE DE PROFESIONIST IN ALTE PROFESII COMPATIBILE CU PROFESIA DE AVOCAT SI IN ACTIVITATILE DE CONLUCRARE PROFESIONALA CU MEMBRII ALTOR PROFESII
1. Principiul independentei avocatului in raporturile cu ceilalti profesionisti
Avocatul trebuie sa fie si sa ramana independent atat in cadrul conlucrarilor interprofesionale pentru furnizarea de servicii profesionale integrate, cat si in activitatile desfasurate in profesii compatibile cu profesia de avocat. Aceasta inseamna ca el trebuie sa fie liber in sens intelectual si economic, astfel incat sa ofere clientilor solutii neinfluentate de interesele gruparii interprofesionale sau ale altor profesionisti din cadrul altor servicii juridice sau conexe.
Avocatul trebuie sa se ghideze numai dupa constiinta sa profesionala si sa nu sa accepte presiuni nepotrivite din partea persoanelor cu care conlucreaza profesional. In egala masura, avocatul nu va face presiuni nepotrivite asupra celorlalti profesionisti cu care intra in contact in cardul colaborarii interprofesionale.
Principiul independentei avocatului presupune si asumarea individuala a raspunderii fata de client, fata de profesionistii cu care intra in contact si fata de statul roman. Relatia dintre avocat si client este una foarte personala, confidentialitatea fiind de esenta acestei relatii. De aceea, in cadrul unei colaborari interprofesionale, el trebuie sa-si exercite atributiile strict in limitele legii si strict in cadrul competentelor profesionale. El isi va lua toate masurile legale pentru a raspunde fata de client si fata de terti numai in limitele exercitiului strict profesional si si nu va depasi acest exercitiu prin suprapunerea obligatiilor sale contractuale cu cele ale altor profesionisti cu care conlucreaza, astfel incat sa poata da nastere unei raspunderi solidare cu acestia.
Respectarea principiului independentei trebuie privita in stransa legatura cu principiul scrupulozitatii in materie de onorarii (principiul f. din Carta principiilor fundamentale ale avocatului european), care presupune ca onorariul incasat de avocat trebuie sa fie total cunoscut clientului, trebuie sa fie corect, rezonabil si conform legii si regulilor profesionale, carora se supune avocatul. Acest principiu trebuie aplicat indiferent de practicile in materie de onorarii ale altor profesii.
Daca practicile in materie de onorarii ale altor profesii intra in conflict cu principiul scrupulozitatii in materie de onorarii, avocatul trebuie sa se abtina de la colaborare.
Pentru a-si asigura independenta, avocatii nu vor solicita si nici nu vor accepta vreun fel de rasplata necuvenita (in bani, bunuri sau servicii) pentru activitatea lor. In acelasi scop, avocatii nu isi vor crea obligatii financiare sau de nici o alta natura fata de persoane sau entitati profesionale, care le-ar putea compromite independenta si/sau pastrarea secretului profesional specific profesiei de avocat. De asemenea, avocatii vor trata toti colaboratorii si/sau beneficiarii serviciilor profesionale in mod echitabil, nefavorizand pe niciunul dintre acestia in baza unei relatii personale sau din interes personal.
2. Principiul respectarii secretului profesional
Atat in cadrul raporturilor interprofesionale cat si in cadrul desfasurarii unor activitati compatibile cu profesia, avocatul va respecta acest principiu in toate dimensiunile sale: secretul datelor incredintate, confidentialitatea comunicarilor avocat client si privilegiul profesional.
Avocatul isi va informa clientul in cazul in care anumite informatii incredintate de acesta ar trebui partajate cu ceilalti profesionisti in realizarea unei lucrari integrate. Avocatul va cere acordul clientului pentru partajarea unor informatii si se va asigura ca ceilalti profesionisti cu care colaboreaza vor pastra confidentialitatea datelor incredintate.
Avocatii trebuie sa tina cont de faptul ca secretul profesional este atat o obligatie a avocatului, dar si un drept al clientului. De aceea, avocatul isi va sfatui clientul in legatura cu natura datelor ce pot fi partajate cu alti profesionisti, fara a-i pune in pericol dreptul si siguranta juridica.
De asemenea, avocatii trebuie sa tina cont de faptul ca pastrarea secretului incredintat este un privilegiu profesional . Regulile „privilegiului profesional” interzic ca informatia comunicata avocatului sa fie folosita impotriva clientului. De aceea, indiferent de acordul clientului si de opinia altor profesionisti cu care se afla in relatie de colaborare profesionala, avocatul va actiona numai potrivit crezului sau profesional si nu va face niciun act care sa pericliteze privilegiul profesional.
In virtutea obligatiei de pastrare a secretului profesional, avocatii vor analiza si vor valorifica oportunitatile profesionale fara a incerca sa „ocoleasca” sau sa incalce limitele legii pentru a obtine avantaje cu ignorarea regulilor pastrarii secretului profesional in exercitarea activitatilor profesionale in care sunt calificati.
3. Principiul prevenirii conflictelor de interese
Noile cadre de desfasurare a raporturilor interprofesionale cat si contextul actual al amplificarii desfasurarii de catre avocati si a altor activitati compatibile cu profesia presupun un risc sporit de aparitie a conflictelor de interese, care depasesc cadrul clasic al conflictelor de interese intre mai multi clienti ai aceluiasi avocat sau intre avocat si clientul sau. Aceste conflicte pot aparea intre interesele clientului avocatului si interesele clientilor profesionistilor cu care intra in contact in cadrul colaborarii sau intre interesele clientilor pe care ii reprezinta in calitate de avocat si interesele clientilor pe care ii reprezinta sau in cadrul exercitiului altor profesii compatibile cu avocatura. De asemenea, pot aparea conflicte de interese intre clientii pe care ii reprezinta avocatul si partile pe care le arbitreaza.
Pentru respectarea principiului prevenirii conflictelor de interese, avocatul trebuie sa-si ia toate masurile astfel incat sa evite sa reprezinte doi clienti in aceeasi cauza, daca ei sunt in conflict sau daca exista riscul de conflict intre interesele acestor clienti. De asemenea, avocatul trebuie sa se abtina sa reprezinte un client nou, daca avocatul poseda vreo informatie confidentiala obtinuta de la un client sau fost client de-al sau.
Daca un asemenea conflict apare in timp ce avocatul actioneaza in interesul clientului sau, acesta trebuie sa inceteze reprezentarea.
Avocatul trebuie sa se abtina sa preia o cauza in cadrul procedurilor alternative de solutionare a litigiilor atunci exista un conflict de interese, chiar si potential, intre clientii pe care ii reprezinta in calitate de avocat si una din parti sau partile din cauza respectiva. In cazul in care constata un asemenea conflict pe parcursul derularii procedurilor, el trebuie sa renunte imediat la solutionarea cauzei.
De asemenea, acest principiu trebuie privit in stransa legatura cu principiile confidentialitatii, al independentei si al loialitatii. Avocatii vor analiza si vor valorifica oportunitatile profesionale fara a incerca sa „ocoleasca” sau sa incalce limitele legii pentru a obtine avantaje cu ignorarea regulilor prevenirii conflictului de interese in exercitarea activitatilor profesionale in care sunt calificati sau in cadrul colaborarii interprofesionale.
4. Principiul demnitatii, al onoarei si al probitatii
Acest principiu presupune ca avocatul sa nu faca nimic ce i-ar putea compromite reputatia sa sau reputatia profesiei, in general, si increderea publica in profesia de avocat. Avocatul este este dator sa se abtina de la conduita dezonoranta si manierele care ar putea dezonora profesia de avocat in activitatea sa juridica, in alte activitati profesionale sau chiar in viata privata. Aceasta nu inseamna ca avocatul nu trebuie sa permita folosirea regulilor de conduita ale altor profesii. Dimpotriva, el trebuie sa contribuie la perfectionarea codurilor de etica ale fiecareia dintre profesiile compatibile cu profesia de avocat in vederea revizuirii si imbunatatirii standardelor de integritate existente in mediul in care avocatii exercita profesia de avocat sau alte profesii compatibile cu aceasta.
Avocatii nu vor ascunde in mod intentionat de public si/sau de ceilalti profesionisti din alte profesii cu care conlucreaza informatii neconfidentiale de natura sa-i puna intr-o lumina proasta din perspectiva etica si vor depune diligenta necesara pentru a se asigura ca profesionistii sau entitatile cu care colaboreaza se comporta in mod etic si dau dovada de responsabilitate etica in activitatea lor.
In virtutea acestui principiu, avocatii, salariatii acestora, colaboratorii, persoanele care desfasoara activitati de voluntariat in entitati profesionale nu vor initia, nu vor lua parte si nici nu vor instiga pe altii sa ia parte la fapte care sunt de natura sa afecteze reputatia persoanelor si/sau profesiilor implicate.
De asemenea, avocatii vor depune diligenta necesara pentru a se asigura ca si colaboratorii si angajatii lor dau dovada de etica si responsabilitate in activitatea lor.
5. Principiul loialitatii fata de client
Noile conjuncturi in care avocatul isi desfasoara activitatea in relatii interprofesionale pun noi probleme si sub aspectul principiului loialitatii pentru ca este posibil ca avocatul sa se identifice in situatii delicate din care rezulta ca din integrarea contributiilor celorlalte profesii rezulta un caz neonest. Avand in vedere ca principiul loialitatii presupune o onestitate absoluta fata de client, avocatul trebuie sa-i explice clientului ca nu-si incalca principiile si nu-si compromite atributiile de aparator, inaintand un caz neonest, in numele clientului, in instanta de judecata sau la alte organe judiciare si de drept sau sustinand un caz neonest in fata partenerilor de negociere a unui contract.
6. Principiul competentei profesionale
Regulile profesionale subliniaza faptul ca avocatul nu trebuie sa preia un caz care nu tine de competenta sa, indiferent ca si-l asuma direct fata de client sau indirect, intr-o colaborare interprofesionala sau in exercitarea unor alte activitati compatibile cu profesia de avocat. Avocatul trebuie sa-l incunostiinteze pe client in mod corect si exact atat in ceea ce priveste atributiile sale profesionale intr-un caz ce implica interprofesionalitate, cat si in privinta competentelor sale profesionale.
7. Principiul respectarii confratilor si a tuturor persoanelor cu care avocatul intra in relatii profesionale
Acest principiu a fost setat in ideea ca avocatul este un participant activ la actul de justitie iar administrarea eficienta a justitiei cere ca avocatii sa aiba un comportament respectuos unii fata de altii, pentru ca litigiile sa fie solutionate intr-un mod civilizat, sa actioneze cu buna-credinta unii fata de altii si sa nu insele. Extinderea relatiilor pe care avocatul le are in exercitiul profesiei sale, fie prin colaborari cu alte profesii, fie prin exercitarea altor profesii compatibile, presupun si o reinterpretare a acestui principiu in contextul actual. Respectul reciproc dintre colegii de breasla si fata de orice persoana cu care intra in relatii profesionale faciliteaza administrarea eficienta a justitiei, serveste la solutionarea conflictelor pe cale amiabila si este in interesul clientilor. Atitudinea avocatilor fata de membrii altor profesii din care avocatii fac parte in conditii de compatibilitate sau cu celelalte entitati profesionale cu care avocatii conlucreaza va fi una de colegialitate. Aceeasi atitudine de consideratie si buna credinta va fi pastrata fata de toti ceilalti actori ai mediului cu care avocatii vin in contact, cat si fata de publicul larg. Atat in stabilirea unor relatii interprofesionale, cat si in conduita sa publica sau fata e autoritati, avocatul nu va discrimina niciodata profesiile juridice si cele conexe pe niciun criteriu. Toti colaboratorii din alte profesii cu care avocatii vin in contact vor fi tratati cu onestitate, seriozitate si profesionalism.
Avocatii vor da dovada de respect fata de membrii altor profesii /beneficiarii serviciilor profesionale realizate in exercitarea calificarilor profesionale cu care profesia de avocat este compatibila si fata de publicul larg, luand in considerare sugestiile si reclamatiile venite din partea acestora si intretinand un dialog real si onest cu acestia, inclusiv pentru promovarea integritatii, pentru prevenirea conflictului de interese si pentru respectarea stricta a secretului profesional.
Avocatii se vor informa constant cu privire la bunele practici in ceea ce priveste etica si integritatea din mediul profesiilor in care activeaza sau cu care conlucreaza si vor lua masuri pentru a le implementa si in profesia de avocat, daca sunt compatibile cu aceasta.
8. Principiul respectarii Statului de drept si contribuirea la o buna administrare a justitiei
Rolul avocatului ca participant in administrarea eficienta a justitiei este pe deplin recunoscut de comunitatea juridica si de societate. In contextul colaborarilor interprofesionale si al exercitarii altor profesii compatibile, avocatul trebuie sa aiba permanent in vedere sa nu compromita acest rol. De aceea, el nu trebuie sa dea niciodata, cu buna-stiinta, informatii false, inexacte sau incorecte care ar putea induce in eroare colaboratorii din alte profesii pentru ca exista riscul sa fie compromise interesele justitiei. Pe de alta parte, in cadrul relatiilor interprofesionale, avocatul ar putea identifica informatii false, inexacte sau incorecte integrate de alti profesionisti in lucrarile interprofesionale, care ar putea avea efect negativ asupra intereselor justitiei. In acest caz, avocatul isi va informa clientul si colaboratorii in legatura cu repercusiunile legale ale unor astfel de acte. In cazul in care clientul sau colaboratorii persista in sustinerea unor astfel de informatii, avocatul va inceta imediat asistarea sau reprezentarea clientului si colaborarea interprofesionala.
9. Principiul autoreglementarii profesiei de avocat.
Autoreglementarea este cel mai puternic element care poate garanta independenta profesionala a avocatilor vizavi de stat, dar nu in ultimul rand fata de alti profesionisti. De aceea, avocatul nu trebuie sa abdice niciodata de la regulile impuse prin autoreglementarea profesiei sale, indiferent daca aceste reguli ar putea intra in conflict cu regulile autoreglementate de alte profesii cu care intra in contact, in cadrul relatiilor sale profesionale si interprofesionale. Cele mai multe profesii juridice cu care avocatul intra in contact intrunesc o combinatie de reglementari de stat si o serie de autoreglementari. In multe cazuri, statele, recunoscand importanta principiilor de baza ale avocatului pentru infaptuirea justitiei, au folosit legislatia ca sa le sustina, spre exemplu, prin acordarea suportului statutar confidentialitatii sau prin acordarea dreptului uniunilor profesionale de a adopta reguli profesionale. De aceea, avocatul trebuie sa apere acest drept in orice context interprofesional s-ar afla.
Angajamentele semnatarilor prezentei Rezolutii
Prin adoptarea prezentei Rezolutii, membrii Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania isi iau angajamentul:
1) Sa respecte si sa aplice prevederile principiilor incluse in Anexa 1 la prezenta Rezolutie
2) Sa promoveze Rezolutia si principiile care stau la baza acesteia in cadrul Barourilor si in relatiile acestora cu entitatile institutionale si profesionale cu care avocatii conlucreaza institutional si profesional ;
3) Promovarea valorilor Rezolutiei catre entitatile cu care membrii acestuia desfasoara activitati comune.
4) Sa participe la elaborarea, implementarea si actualizarea strategiei de promovare a integritatii si responsabilitatii in mediile in care avocatii isi desfasoara activitatea fie ca avocati, fie ca membrii ai altor profesii compatibile cu profesia de avocat, fie in conlucrari profesionale sau in conlucrari institutionale;
5) Sa participe la procesul de revizuire si imbunatatire a standardelor de integritate consacrate de Statutul profesiei de avocat si Codul deontologic al avocatilor, prin promovarea normativa a regulilor bazate pe bunele practici profesionale, subordonate regulilor prevazute in prezenta Rezolutie.
6) Sa se implice activ in incurajarea altor entitati sa adere la aceasta Rezolutie sau la acte similare.
