Prezumtia de (ne)vinovatie fiscala

In lupta impotriva evaziunii fiscale, autoritatile romane au identificat o solutie cel putin originala: incalcarea legislatiei europene, prin aplicarea prezumtiei ca toate societatile comerciale nou infiintate sunt evazioniste din start, ne arata o analiza realizata de  Casa de Avocatura Ionescu si Sava.

Astfel, daca in sistemul european (care, pana de curand, a functionat si in Romania) inregistrarea in scopuri de TVA se face pe baza declaratiei persoanei impozabile – existand o prevedere expresa in acest sens in directiva europeana, autoritatile romane au decis ca din acest an sa introduca bariere suplimentare la inregistrarea unei noi societati comerciale.

In prezent, un start-up trebuie sa prezinte, pe langa declaratia de inregistrare in scopuri de TVA, si o declaratie pe proprie raspundere privind existenta intentiei si a capacitatii de a desfasura activitati economice in sfera TVA. Desi declaratia este pe proprie raspundere (se presupune deci ca cel care o da isi asuma raspunderea, iar organul fiscal ar trebui sa o accepte ca atare), procedura ANAF pleaca de la prezumtia de vinovatie a tuturor firmelor si analizeaza, pe baza acestei declaratii, daca exista intentia si capacitatea contribuabilului de a desfasura activitati economice.

Intre problemele cu care se confrunta companiile nou infiintate, la completarea formularului declaratiei pe proprie raspundere (Declaratia 088), se  numara faptul ca nu se prevede nicaieri modalitatea prin care organul fiscal analizeaza intentia si capacitatea firmelor de a desfasura activitati economice in scopuri de TVA. Astfel, decizia este una arbitrara, de multe ori absurda (ca in exemplul unui antreprenor care, dupa 20 de ani de activitate in cadrul unei firme de echipamente de birou, a hotarat sa infiinteze o firma de comercializat vinuri; acestuia nu i s-a acordat inregistrarea in scopuri de TVA, deci posibilitatea de a trece de la statutul de angajat la cel de mic antreprenor, pentru ca nu avea experienta, deci nu a justificat capacitatea de a desfasura activitati economice)”, declara Radu Ionescu, partener fondator al Casei de Avocatura Ionescu si Sava.

 Printre alte probleme aparute din practica:

  1. 1. formularul declaratiei pe proprie raspundere cere antreprenorilor informatii in mod vadit excesive fata de scopul in care sunt cerute (de exemplu, CV-ul tuturor asociatilor si administratorilor)
  2. 2. in cazul respingerii inregistrarii societatii in scopuri de TVA, motivele nu sunt transparente; contribuabilului i se comunica doar ca „nu a prezentat informatii corecte si complete, nu a justificat intentia si capacitatea”, astfel incat, in cele mai multe cazuri, antreprenorii nici nu stiu ce trebuie modificat in declaratie pentru a putea obtine inregistrarea
  3. 3. acelasi formular trebuie depus inclusiv de societatile care sunt deja inregistrate si functioneaza, in situatii precum:
  • * au depasit plafonul incasarilor aferente regimului  societatilor neplatitoare de TVA – situatie in care exista riscul sa nu se acorde inregistrarea in scopuri de TVA, dar contribuabilul sa fie insa obligat sa perceapa TVA, fara a avea dreptul de a deduce TVA -ul pentru achizitiile proprii si fara posibilitatea clientilor sai de a deduce TVA aferent livrarilor sale;
  • * la modificarea sediului social, a administratorilor sau asociatilor unei societati – situatie prevazuta arbitrar doar de ordinul ANAF, nu si de Codul fiscal sau de normele de aplicare

 

Astfel, un start-up nou infiintat care se lanseaza cu un buget de 10.000 EUR si nu poate deduce TVA se afla in situatia foarte posibila a unui faliment in perioada urmatoare, opineaza specialistii Casei de Avocatura Ionescu si Sava. De asemenea, intreaga procedura a inregistrarii in scopuri de TVA, atat pentru companiile nou infiintate cat si pentru cele existente dar care, spre exemplu, doresc sa realizeze o modificare in structura de actionariat, inseamna pentru contribuabil blocarea intregii activitati cu pana la 2 saptamani, costuri cu casa de avocatura angajata, precum si un intreg efort de comunicare de risc din partea contribuabilului catre toti partenerii sai de afaceri (clienti, furnizori, etc.).

Conform datelor disponibile la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), actualizate pana la data de 31.01.2016, numarul total de inmatriculari juridice in prima luna a lui 2016 este de 8.288 de societati, in scadere cu 2.5% fata de aceeasi perioada a anului 2015.

Intrebat de reporterii Legal Marketing :” Ce sfaturi aveti pentru tinerii antreprenori care ar putea fi descurajati de toate elementele mentionate? Cum pot duce catre concretizare planul de a pune “pe picioare” un start-up?”

Radu Ionescu a declarat pentru cititorii portalului nostru: ” Tinerii trebuie sa se orienteze spre afaceri unde e un avantaj sa fii neplatitor de TVA (servicii cu valoare adaugata mare, adresate consumatorilor – unde nu exista cheltuieli mari si, prin urmare, nici TVA semnificativ de dedus, iar faptul ca pot sa factureze fara TVA, cel putin pana la depasirea plafonului, este un avantaj competitiv in piata). O a doua indrumare este sa se inarmeze cu rabdare si cu nervi de otel si sa ceara inregistrarea in scopuri de TVA”.

ecaterina.virgolici@lhm.ro