O firma de avocatura lupta impotriva clauzelor abuzive impuse de banci clientilor. Avocatii Piperea si Asociatii sunt implicati in sute de procese declansate de clientii nemultumiti de prezenta respectivelor clauze in contractele bancare. Entitatea juridica nu s-a rezumat insa doar la reprezentarea clientilor, ci a luat si initiativa, prin crearea unor asociatii private de protectie a consumatorilor din Romania fata de bancile care percep comisioane in mod abuziv.
2 luni, 4 000 de semnaturi
La capitolul adeziuni, firma de avocatura Piperea & Asociatii sta excelent. A strans, pana in 15 septembrie, la inchiderea listei, aproape 4 000 de semnaturi. In urma cu peste 2 luni, mai exact in 10 iulie 2013, Piperea & Asociatii dadea startul constituirii unei aliante procesuale ce si-a propus sa dea in judecata mai multe banci, inclusiv Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru evacuarea din contracte a clauzelor abuzive si repararea prejudiciului cauzat de aplicarea acestor clauze. Avocatul Gheorghe Piperea, Managing Partner al firmei, sustinea atunci ca alianta va ataca inclusiv denominarea in franci elvetieni (CHF) a platilor, lucru care a dus la dublarea ratelor in anii 2009-2013, cand CHF a „sarit” de la 1,7-2,2 lei la 3,7 lei.
,,De data asta vom tinti efecte erga omnes, generice. Oricine vrea, poate sa participe. Este un proces class action de tip call-in, adica voluntar (cel pe care il recomanda proiectul directivei privind recursul colectiv in domeniul recuperarii prejudiciilor cauzate consumatorilor)”, scria Gheorghe Piperea, intr-o postare pe pagina personala de Facebook.
Avocatul mai preciza ca alianta procesuala care va fi constituita va da in judecata nu doar bancile comerciale, ci si BNR-ul, deoarece daca primele sunt culpabile pentru inserarea in contract si utilizarea de clauze abuzive, autoritatea bancara a autorizat, in prealabil, aceste produse bancare impanate cu clauze abuzive.
,,De data asta vom da in judecata si BNR, intrucat, conform unor hotarari ale Tribunalului Bucuresti obtinute de noi in procesele colective din anii 2010-2013, nu doar bancile comerciale sunt culpabile pentru inserarea in contract si utilizarea de clauze abuzive, ci si BNR, care a autorizat prealabil aceste produse bancare impanate cu clauze abuzive. Cred ca e timpul ca cineva sa plateasca pentru faptul ca debitorii romani, cei care nu au ajuns inca in faliment, au fost obligati de BNR sa suporte toate costurile managementului prost al unor banci si aproape toate riscurile crizei economice din Romania anilor 2009-2013”, afirma Piperea.
Clientii au devenit reclamanti, bancile, parate
In 30 august, s-a trecut in faza a 2-a a procedurii, aceea in care cei – pe vremea aceea – 3000 de aderenti la potentialul proces colectiv pe tema creditelor in franci elvetieni au devenit reclamanti, iar cele 8 banci care au practicat creditele in franci elvetieni in perioada 2006-2008 au devenit parate.
,,Fiecare dintre cei 3000 de aderenti vor primi, in particular, informari cu privire la pasii de urmat, documentele de trimis si contractele sau procurile notariale de semnat (acestea avand in continutul lor atat drepturile, actele si operatiunile pe care urmeaza sa le exercitam pentru reclamanti, cat si cuantumul costurilor procesului). Din ratiuni deontologice si strategice, acestea nu vor fi facute publice. Vrem, mai ales, sa evitam fenomenul Adibas – Pawasonic, care ar putea face mai mult rau decat contra-reactia PR-ului bancilor”, anunta avocatul.
Potrivit lui Piperea, asociatia creata urmeaza sa ceara stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie valabil pentru toata perioada contractului si denominarea in moneda nationala a platilor, pe principiul din regulamentul valutar ca pretul marfurilor sau al serviciilor se plateste in moneda nationala in contractele dintre rezidenti.
,,Cei care au credite in CHF stiu ca au incheiat contractele la 1,7-2,2 lei/CHF, iar acum au de platit dublu (3,6-4,1 lei/CHF) pentru aceeasi cantitate de moneda, plus comisioanele de schimb valutar, din leu in euro si din euro in CHF. Precum s-a mai spus, aceasta moneda a fost si este o moneda exotica pentru Romania, periculoasa pentru debitori in perioade de criza economica, intrucat toti detinatorii de fonduri se refugiaza in depozite exceptionale in CHF, cu consecinta hiper-valorizarii acestuia”, spunea Gheorghe Piperea.
Conform avocatului, clauza de risc valutar este o clauza abuziva, intrucat determina un dezechilibru major in relatia dintre parti – toate consecintele negative ale variatiei cursului sunt pe capul consumatorului, ducandu-l la ruina, in timp ce banca este scutita total de aceste consecinte negative. El considera ca nici macar un curs pozitiv pentru consumator nu inseamna un avantaj pentru acesta, intrucat prin alte clauze abuzive din contract, de genul dobanzilor variabile sau al comisionului de risc/administrare, banca este la adapost si de aceste consecinte negative, in timp ce legislatia protectiei consumatorului considera fara efect o clauza abuziva.
Opt banci si BNR, vizate de procesul colectiv
Gheorghe Piperea este de parere ca omisiunea celor 8 banci de a informa consumatorul asupra acestui risc de hiper-valorizare a monedei de referinta este o incalcare a obligatiei de consiliere, sever sanctionata in dreptul european si national. El sustine ca o astfel de omisiune, precum si actiunea prin care creditul in franci elvetieni era prezentat nu doar ca o alternativa mai buna la creditul in lei si la cel in euro, ci si ca un produs sigur pe care merita sa il cumperi chiar dincolo de limitele normale ale indatorarii, constituie practici comerciale inselatoare. ,,Reamintesc ca, printr-o manipulare grosolana a regulilor statisticii si a regulamentelor BNR, creditele in franci elvetieni erau vandute chiar si celor care, dupa analizele de rating obisnuite, nu se calificau pentru credite in lei sau euro si ca, din aceste credite de tip subprime, aceste banci si sefii lor au castigat nu doar volum si cota de piata, ci si profituri si bonusuri enorme”, opineaza Piperea.
,,BNR, in trend cu celelalte banci centrale, a reusit sa gaseasca pana acum tapi ispasitori, fie in contribuabili, fie in clientii bancilor, fie in deponenti de fonduri in banci. BNR va putea fi parte parata in acest proces atat pentru omisiunea de a exercita controlul si supravegherea asupra acestor banci si a practicilor lor abuzive si inselatoare, cat si pentru complicitate la abuz. Instantele din Bucuresti au constatat in 2012 ca vina pentru inserarea in contracte si utilizarea clauzelor abuzive nu incumba numai bancilor care le-au practicat, ci si BNR, institutia care aproba prealabil, controleaza si supravegheaza afacerile bancare. Pozitia de parata a BNR s-ar putea justifica prin necesitatea de a-i face opozabile hotararile ce se vor emite, dar si pentru a o obliga sa se implice, intr-un mod favorabil consumatorilor si echilibrului pe termen lung al pietei, in revizuirea contractelor de credit de retail ale tuturor bancilor care practica acest gen de afaceri abuzive si inselatoare. Cresterea constanta si alarmanta a creditelor neperformante, executarile silite ale debitorilor supra-indatorati, reducerea catre zero a increderii in banci, toate acestea nu pot fi ignorate de catre BNR, pentru bunul motiv ca nu este o banca nationala a bancilor din Romania (bnbR), ci Banca Nationala a Romaniei (BNR)”, preciza Managing Partnerul Piperea si Asociatii.
Potrivit avocatului, pentru ratiuni de celeritate si eficienta, in acest proces nu se va solicita restituirea platilor nedatorate (plati efectuate in baza acestei clauze abuzive). Aceasta restituire va putea fi solicitata ulterior, pe cale separata, in procese individuale sau colective. Intr-adevar, adauga acesta, constatarea caracterului abuziv al unei clauze are efect retroactiv, dreptul uniunii europene fiind favorabil ideii de actiune in despagubire pe acest temei, chiar si sub forma unui proces colectiv.
31 octombrie 2013 – ziua declansarii procesului colectiv
Joi, 4 septembrie, Gheorghe Piperea anunta pe Facebook ca se adunasera 3800 de adeziuni la procesul colectiv pe tema creditelor in franci elvetieni. O zi mai tarziu, avocatul preciza ca cei aproape 4000 de aderenti la procesul referitor la creditele in franci elvetieni (denumit PNC CHF) urmeaza sa primeasca, in particular, pe adresele comunicate firmei de avocatura, listele cu pasii de urmat si procedura prin care devin reclamanti, termenul limita pentru primirea acestor documente si informatii fiind data de 31 octombrie 2013.
,,In ce ii priveste pe debitorii care sunt deja ori sunt pe cale de a deveni „neperformanti” ori sunt in executare silita, reamintesc ca pot declansa si acestia litigii cu bancile, inclusiv pe calea contestatiei la executare, dar separat de PNC CHF. Clauzele abuzive care pot fi relativ usor eliminate din contracte (cu consecinta adaptarii contractului si a restiturii unor plati nedatorate) sunt cele relative la comisionul de risc/administrare/monitorizare/procesare/neutilizare, precum si clauza de variabilitate a dobanzii dupa un indice intern (nepublic, netransparent) al bancii sau dupa vointa unilaterala a acesteia. Instantele din tara sau din Bucuresti s-au pronuntat in acest sens, chiar irevocabil, inclusiv anul acesta. Spre exemplu, ICCJ a pronuntat in perioada februarie – iunie 2013, 44 de hotarari irevocabile din care rezulta ca este abuziva clauza care impune clientului un comision de risc (sau de administrare)”, mentiona Piperea.
Duminica, 15 septembrie, la peste 2 luni de la initierea infiintarii unei asociatii care sa lupte impotriva clauzelor bancare abuzive, lista de adeziuni, care stransese aproape 4 000 de semnaturi, a fost inchisa, pentru a putea fi declansat un proces colectiv pe tema creditelor de consum exprimate in franci elvetieni (CHF) la data preconizata, adica 31 octombrie 2013.
,,Pentru a putea declansa procesul colectiv pe tema creditelor de consum exprimate in franci elvetieni (CHF) la data preconizata, adica 31 oct. 2013, am inchis ieri lista de adeziuni. O alta lista de adeziuni poate fi deschisa, dar un proces pentru cei ce se vor fi inscris in aceasta lista suplimentara nu va putea fi declansat mai devreme de finalul lunii februarie 2014. Este nevoie sa ne concentram pe lista initiala, inchisa ieri”, anunta, pe pagina personala de Facebook, avocatul Gheorghe Piperea.
Potrivit avocatului, pentru a putea fi un proces colectiv bazat pe o alianta procesuala in care se impart si beneficiile, dar si riscurile si costurile, potentialii reclamanti trebuie sa se alinieze aceleiasi proceduri si acelorasi conditii. Orice derogare dauneaza solidaritatii care trebuie sa guverneze acest efort colectiv si, in final, eficientei procesului. ,,Cei care, din motive obiective, solicita tratament diferit, se pot califica pentru actiuni individuale. Afirmatia este valabila si pentru cei care sunt sau sunt pe cale de a fi in executare silita”, mai spune avocatul.
,,O varianta alternativa la procesul pe care il organizam noi poate fi adeziunea la o asociatie de protectie a consumatorilor. La cunostinta mea, exista o singura astfel de organizatie in Romania care intruneste conditiile pentru a actiona in judecata profesionistii care incalca drepturile consumatorilor (cea mai grea conditie fiind cea relativa la numarul minim de membri – 3000). Se numeste APC si utilizeaza fonduri publice, inclusiv europene, pentru finantarea activitatilor sale. Mai ramane ca sefii acestei organizatii sa fie convinsi sa declanseze procese in favoarea consumatorilor prejudiciati de clauzele abuzive din contracte. Exista, de asemenea, o astfel de asociatie la Timisoara, se numeste ACBBAR, dar, din pacate, din cate mi s-a spus de catre fondatori, aceasta organizatie nu are inca numarul suficient de membri pentru a declansa astfel de actiuni, desi fondatorii sai si-ar dori acest lucru”, a adaugat Piperea.
O alta asociatie, in stand-by
Avocatul scrie ca incearca de mai mult de 10 luni sa constituie o asociatie pentru protectia consumatorilor cu scopul de a declansa procese de tip class action (actiuni in incetare si actiuni in despagubire) in favoarea consumatorilor, dar justitia romana inca refuza sa autorizeze constituirea acestei asociatii, care se numeste Asociatia Parakletos, iar termenul (al treilea) este in aceasta luna. ,,Pentru a nu determina asteptari nerealiste, atrag atentia ca, si in cazul in care s-ar constitui, Asociatia Parakletos ar avea nevoie de un minim de 3000 de membri pentru a putea introduce astfel de actiuni, ceea ce presupune un minim de 6 luni de eforturi logistice, formalitati sau proceduri. Asadar, deocamdata, singura posibilitate efectiva de a actiona este calea grea a procesului colectiv, de tipul celor care au fost declansate in 2010 si castigate in 2012”, sustine Gheorghe Piperea.
