de Dan Oltean – Senior Associate Suciu Popa si Sebastian Spinu – Associate Suciu Popa
Pe măsură ce dezvoltarea Inteligenței Artificiale (AI) continuă să avanseze intr-un ritm rapid, observăm cum apar din ce în ce mai multe preocupări legate de implicațiile etice, juridice și sociale ale noilor sisteme complexe de AI.
La nivel global se analizează necesitatea unor noi reglementari, iar inclusiv creatorii sistemelor de AI cer o reglementare mai clară. Printre aceștia se numara si Sam Altman, CEO-ul OpenAI, care a evidențiat într-o audiere recentă în Senatul SUA, importanța esențială a participării active a guvernului în vederea gestionării riscurilor asociate cu tehnologiile AI aflate în plină expansiune. Altman a propus chiar înființarea unei agenții la nivel național sau internațional cu responsabilitatea de a emite și revoca licențe pentru sistemele de AI puternice, garantând în același timp respectarea standardelor de securitate.
De asemenea, în cadrul recentului Summit G7 de la Hiroshima, Japonia, liderii Grupului celor șapte (G7) națiuni au pledat pentru elaborarea și implementarea unor norme tehnice internaționale pentru AI de încredere, dat fiind progresul accelerat al noilor tehnologii. Ei au convenit să înființeze un forum ministerial numit „Hiroshima AI process”, în scopul de a discuta probleme legate de inteligența artificială generativă până la sfârșitul anului curent, cum ar fi drepturile de proprietate intelectuală și dezinformarea.
În acest context, Parlamentul European a accelerat procesul de realizare a unor reglementari specifice, respectiv Regulamentul privind stabilirea unor norme armonizate pentru inteligența artificială (Regulamentul AI) – prima legislație majoră specifică AI, care încearcă să reglementeze utilizarea AI la nivel EU.
Comisia Europeană a prezentat pentru prima dată propunerea Regulamentului AI la data de 21 aprilie 2021 avand ca principală țintă legiferarea unor reguli armonizate pentru dezvoltarea, introducerea pe piață și utilizarea AI în Uniunea Europeană. Cerințele depind de clasificarea riscului AI în discuție, care variază de la un risc mare la unul scăzut și minim, în timp ce o serie de practici referitoare la AI sunt interzise.
Recent, membrii Parlamentului European au votat în favoarea mai multor modificări propuse la textul original al Regulamentului AI. Aceste modificări au inclus:
- Expansiunea clasificărilor AI cu risc ridicat: s-au adăugat prevederi noi care includ toate sistemele AI, inclusiv cele care nu sunt clasificate ca fiind cu risc ridicat, lărgind astfel sfera de aplicare. De asemenea, clasificarea AI cu risc ridicat include acum sistemele care pot afecta negativ sănătatea, securitatea, drepturile fundamentale sau mediul. Inclusiv AI în sistemele de recomandare a rețelelor sociale sunt acum incluse pe lista cu risc ridicat.
- Interdicția unor practici AI: modificările propuse includ acum interdicții privind utilizările AI care sunt intruzive și discriminatorii, în special utilizările datelor biometrice.
- Modele de bază (foundation model): noile reguli includ un cadru pentru toate modelele de bază, concentrându-se pe protejarea drepturilor fundamentale, a sănătății, securității și mediului. Aceste reguli ar avea un impact semnificativ asupra furnizorilor și utilizatorilor de AI generativ.
- Obligațiile utilizatorilor: utilizatorii de AI, vor fi supuși unui set extins de responsabilități, cum ar fi realizarea de evaluări extinse ale impactului AI. Cu toate acestea, drepturile utilizatorilor finali au fost îmbunătățite.
Chiar dacă modificările propuse sunt binevenite, există și anumite modificări propuse care necesită clarificări suplimentare pentru a putea fi puse in practică. Printre acestea se numără și includerea a două obligații specifice in Regulamentul AI cu implicații în materia drepturilor de autor pentru furnizorii de modele generative de inteligență artificială: respectiv (1) privind transparența și divulgarea; și (2) privind garanțiile pentru moderarea conținutului generat de AI. Așa cum este formulată în prezent, obligația de transparență impusă acestor furnizori în Regulamentul AI propus de a „documenta și a face disponibil publicului un rezumat suficient de detaliat al utilizării datelor de instruire protejate de drepturile de autor” poate fi considerat dificil daca nu imposibil de pus în practică. Prin urmare, s-ar putea considera necesar să se revizuiască această prevedere, incluzând concentrarea pe accesul la seturile de date, încurajarea colaborării cu deținătorii de drepturi și, eventual, standardizarea opțiunilor de excludere.
Următoarea etapă este adoptarea plenară programată pentru iunie 2023, urmată de negocieri finale privind Regulamentul AI între Consiliul European și Comisia Europeană.
Regulamentul AI este așteptat să devină un punct de referință în legislația UE și va fi însoțit de sancțiuni severe, inclusiv amenzi potențiale de până la 30 de milioane de euro sau 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial.
La nivel național a fost înființat recent Comitetul Român pentru Inteligență Artificială, conform Ordinul nr. 20484/2023 emis de Ministerul Cercetarii, Inovării si Digitalizării. Acest Comitet consultativ are ca scop crearea unui ecosistem de inteligență artificială în România, care să genereze valoare socială și economică. Comitetul va include specialiști din diferite domenii, si va avea mai multe consilii și grupuri de lucru, incluzând un Consiliu Științific și de Etică a Inteligenței Artificiale și un Consiliu de Educație în Inteligența Artificială. De asemenea, va exista o Coaliție pentru Dezvoltarea Inteligenței Artificiale, ce va include reprezentanți ai companiilor și organizațiilor neguvernamentale interesate de AI.
Astfel, în timp ce legislația AI incepe să se contureze, este esențial ca organizațiile care se ocupă cu dezvoltarea sau utilizarea acestor tehnologii să se poziționeze în mod activ și receptiv. Respectarea noilor norme, evaluarea periodică a impactului tehnologiilor AI, atenuarea riscurilor și menținerea unei comunicări deschise cu toți participanții relevanți vor contribui semnificativ la construirea unui mediu mai stabil și previzibil pentru evoluția acestor tehnologii.
Suciu Popa este o firmă de avocați de top, ce oferă servicii juridice complete, cu performanțe notabile în toate ariile dreptului afacerilor, inclusiv litigii și arbitraje, drept imobiliar, administrativ și contencios, dezvoltarea de proiecte, energie și resurse naturale, fiind clasată în mod constant de toate directoarele locale și internaționale în topul furnizorilor de servicii juridice. Fiind angajată pe deplin să facă diferența pe piața avocațială din România, Suciu Popa se bazează pe experiența și reputația solidă a avocaților și a partenerilor săi, construite pe parcursul a peste 20 de ani de asistență a clienților multinaționali, investitorilor strategici și fondurilor de investiții, autorităților publice și instituțiilor financiare internaționale, în unele dintre cele mai complexe tranzacții transfrontaliere, proiecte de investiții și litigii.
