Avocatul Alexandru Goșa, Senior Associate la PeliFilip, a discutat într-un interviu acordat HotNews despre problema spinoasă a modificării contractelor de achiziție publică după semnarea acestora.
Dacă în cazul contractelor obișnuite pe termen lung, modificarea acestora la nevoie, ulterior semnării lor, nu pune de obicei mari probleme, situația este diferită în cazul contractelor de achiziție publică. Autoritatea contractantă trebuie sa stabileasca, în acest caz, ce varianta e mai fezabilă, organizarea unei noi proceduri de achiziție pentru aducerea la zi a contractului sau modificarea contractului existent. Organizarea unei noi proceduri de achizitie, oferă pe de-o parte, șanse egale tuturor ofertanților, dar presupune timp, pe când amendarea contractului existent poate fi mult mai expeditivă, dar nu neapărat și potrivită din punct de vedere concurențial. Considerând că principiul concurentei este mai important, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că, în cazul unor modificări substanțiale, trebuie reluată procedura de achiziție.
Legea definește modificarea substanțială ca fiind o modificare care, avută în vedere de la început, ar fi determinat alt rezultat al procedurii de achiziție sau extinderea semnificativă a obiectului de achiziție. Pe cealaltă parte, legea nu definește modificarea nesubstanțială.
Legea prevede următoarele cazuri în care se poate modifica contractul inițial:
- Prin clauzele de modificare prevăzute de la început în contract, caz în care de fapt doar se aplică aceste prevederi existente,
- Cu modificări nesubstanțiale din punct de vedere valoric, ce se încadrează sub un anumit nivel, stabilit fie prin lege sau prin raportare la valoarea contractului de achiziție publică,
- Cu modificări pe care legea le aprobă ca excepții.
Este menționat că procedura de modificare a unui contract de achiziție publică nu este facilă, iar una dintre cele mai importante greșeli ale autorității contractante este modificarea unui contract nerespectând prevederile legale în acest sens. Riscurile, în cazul modificării nelegale a unui contract de achiziție publică sunt mai mari pentru autoritatea contractantă, deoarece este obligația acesteia să se asigure că orice amendări contractuale ulterioare sunt făcute legal. Măsurile luate de organismele de control în aceste situații sunt, de obicei, corecții financiare sau solicitarea returnării banilor cheltuiți nelegal.
Probabil din acest motiv, în majoritatea spețelor întâlnite de avocații PeliFilip, autoritățile contractante nu sunt înclinate să facă modificări, chiar și în cazurile care întrunesc condițiile de modificare, astfel apărând de multe ori blocaje.
Concluzia interviului este că cel mai fericit caz ar fi acela în care autoritățile contractante au avut de la început o imagine de ansamblu foarte bună a situației și au inclus toate prevederile capitale necesare, pentru a evita, pe cât posibil, cerințele de modificări ulterioare.