Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat recomandarile sale de modificare si completare a initiativei legislative pentru revizuirea Constitutiei Romaniei. CSM a anuntat ca doreste eliminarea din Constitutie a raspunderii materiale a magistratilor, dar si a pragului de 24 de ore pentru retinerea unei persoane.
In cazul raspunderii materiale, aceasta ar trebui sa fie reglementata la nivelul legilor organice. Altfel, sustine CSM, si raspunderea materiala pentru prejudiciile cauzate de reprezentantii celorlalte puteri in stat ar trebui reglementate tot in Constitutie.
In acest moment, articolul 52 alineatul (3) din Constitutie prevede ca „statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii, inclusiv in ceea ce priveste magistratii care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau cu grava neglijenta. Statul exercita dreptul de regres, in conditiile legii„. In urma recomandarilor CSM, articolul 52 alineatul (3) din Constitutia Romaniei ar trebui sa aiba urmatorul cuprins: „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare„. CSM argumenteaza necesitatea acsetei modificari prin faptul ca raspunderea materiala a judecatorului sau a procurorului nu poate fi angajata in mod obiectiv, similar modului in care raspunde statul, ci numai subiectiv, respectiv doar in situatia savarsirii de catre acesta a unei fapte personale grave, facuta cu intentia de a produce un prejudiciu, ori in cazul in care acesta a comis o eroare judiciara prin care s-a produs un prejudiciului. „Eroarea judiciara se refera, in esenta, la o solutie asupra fondului cauzei care nu corespunde unei realiati juridice stabilite ulterior. Aceasta eroare nu se datoreaza insa, in exclusivitate si, uneori, nici macar in parte, activitatii judecatorului sau procurorului. Dintre erorile judiciare constatate recent, unele dintre ele s-au datorat fie faptului ca la momentul judecarii si condamnarii pentru o anume fapta penala, o serie de probe nu erau accesibile (de exemplu expertiza ADN), fie au fost date in cauza declaratii necorespunzatoare adevarului, fie s-au descoperit fapte si imprejurari noi, necunoscute instantei de judecata la momentul pronuntarii solutiei definitive„, arata membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, in Raportul Comisiei de la Venetia se sustine ca judecatorii ar trebui sa poata fi trasi la raspundere doar in cazul savarsirii unor infractiuni. In ceea ce priveste insa „actiunile civile indreptate impotriva lor pentru actiuni savarsite cu buna-credinta in exercitarea functiei lor„, ei trebuie sa fie protejati.
O alta recomandare a CSM vizeaza majorarea perioadei de retinere de la 24 la 48 de ore. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sustine ca durata retinerii nu ar trebui mentionata in Constitutie, ci in Codul de procedura penala, „intrucat acest lucru ar permite o mai mare suplete intr-o eventuala procedura de modificare, in ipoteza in care practica ar demonstra insuficienta termenului stabilit„. Altfel spus, CSM vrea ca termenul de retinere sa poata fi modificat mult mai simplu. De altfel, o propunere similara, de majorare a duratei maxime a retinerii, a fost formulata – tot la cererea CSM – in proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, initiat de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, iar Curtea Constitutionala, examinand constitutionalitatea acestor dispozitii, a apreciat ca „termenul prevazut este unul de natura sa permita o ingerinta minima in ceea ce priveste libertatea persoanei.”
CSM a mai aratat ca exista state unde perioada de retinere este si de 72 de ore.
