Daciana Popa, Partner SUCIU POPA
Noemi Șiman, Managing Associate SUCIU POPA
In demersul privind eficientizarea pietei unice europene si armonizarea legislatiilor nationale, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptata Directiva (UE) nr. 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventiva, remiterea de datorie si decaderile, precum si masurile de sporire a eficientei procedurilor de restructurare, de insolventa si de remitere de datorie, precum si de modificare a Directivei (UE) 2017/1132.
Statele membre au avut libertatea de a integra standardele europene prin diferite proceduri, masuri sau dispozitii, astfel incat sa confere debitorilor si titularilor de creante drepturile si garantiile stabilite in mod unitar la nivel european.
La nivel national, implementarea acestor norme s-a realizat prin Legea nr. 216/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa si a altor acte normative („Legea nr. 216/2022”).
Noul act normativ se concentreaza in mod special pe procedurile de prevenire a insolventei si introduce un nou mecanism in acest sens, respectiv acordul de restructurare. De asemenea, prevederile privind concordatul preventiv sunt modificate in mod substantial, cu scopul a oferi sanse reale de redresare companiilor aflate in dificultate.
Acordul de restructurare consta intr-un contract negociat intre companie si creditorii ale caror creante sunt afectate de acest demers. Prin intermediul acestei proceduri, compania isi redreseaza activitatea si isi achita total sau partial creantele afectate, in perioada stabilita prin acord. In acest context, masurile de redresare pot consta in: valorificarea unor active ale debitorului, fuziunea sau divizarea companiei, restructurarea operationala a activitatii, modificarea structurii capitalului social etc.
Conform Legii nr. 216/2022, creantele, care vor acorda creditorilor un drept de vot in cadrul procedurii acordului de restructurare, vor fi impartite in categorii distincte, precum creante care beneficiaza de drepturi de preferinta, creante salariale, creante bugetare etc. In acest context, acordul va fi considerat acceptat de o categorie de creante, daca in categoria respectiva este acceptat de o majoritate absoluta.
Bineinteles, dupa votarea acordului de catre creditori, acesta va fi supus confirmarii judecatorului-sindic. Legea nr. 216/2022 prevede situatiile in care judecatorul-sindic este obligat sa confirme acordul de restructurare, iar una din aceste conditii este ca acordul sa fie aprobat de catre creditorii din fiecare categorie de creante, cu majoritate absoluta.
Legea nr. 216/2022 nu prevede un termen maxim aplicabil acordului de restructurare, dar pentru o perioada de 3 ani ulterior confirmarii acestuia de catre judecatorul-sindic, administratorul restructurarii va monitoriza implementarea masurilor adoptate.
In ceea ce priveste concordatul preventiv, un element de noutate consta in acordarea dreptului creditorilor de a initia aceasta procedura. Astfel, se prevede ca procedura de concordat preventiv va putea fi deschisa si la cererea unuia sau mai multor creditori, care detin o creanta certa si lichida, cu conditia obtinerii acordului prealabil al debitorului.
In ceea ce priveste termenele, planul de restructurare trebuie intocmit in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, spre deosebire de vechile prevederi care instituiau un termen de 30 de zile de la numirea administratorului.
Un aspect interesant introdus de catre Legea nr. 216/2022 vizeaza situatia executarilor silite. Astfel, de la data deschiderii procedurii de concordat, se suspenda de drept toate executarile silite indreptate impotriva companiei, indiferent de natura creantei, pe o perioada de 4 luni. Prin exceptie insa, executarea silita a creantelor salariale nu este suspendata de drept. Bineinteles, de la data pronuntarii hotararii de omologare a planului de restructurare, se suspenda de drept executarile silite individuale asupra debitorului, ce au ca obiect recuperarea unor creante afectate de concordat.
Modificarile introduse vizeaza si perioada de implementare a masurilor stabilite printr-un plan de restructurare. Daca anterior era necesar ca procedura sa se incadreze intr-un termen de 24 de luni, acum termenul maxim pentru indeplinirea planului de restructurare este de 48 de luni (cu posibilitatea prelungirii cu 12 luni). In primul an este obligatorie plata a minimum 10% din valoarea creantelor afectate prin concordat, spre deosebire de vechile prevederi care stabileau un procent de 20%.
Cerinta conform careia concordatul preventiv trebuie aprobat de creditorii care detin cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate a fost eliminata. In acest context, procedura de aprobare a concordatului preventiv implica stabilirea unor categorii distincte de creante, precum creantele care beneficiaza de drepturi de preferinta, creante salariale etc. In cadrul fiecarei categorii de creante, se pot constitui subcategorii apartinand creditorilor cu interese specific comune.
Judecatorul-sindic este obligat sa admita cererea de omologare a concordatului preventiv daca, printre altele, planul de restructurare a fost aprobat de creditorii din fiecare categorie de creante cu majoritate absoluta.
Avand in vedere scopul celor doua masuri de prevenire a insolventei, Legea nr. 216/2022 stabileste ca orice decaderi, limitari sau interdictii, instituite prin alte norme legale, pentru ajungerea debitorului in stare de dificultate, nu sunt aplicabile, iar prevederile contractuale in acest sens sunt considerate nescrise. Astfel, se confera o reala protectie companiilor care acceseaza acest tip de masuri, in contextul in care prevederile legale interzic deschiderea insolventei in perioada acordului de restructurare/concordatului preventiv.
Mai mult decat atat, pentru finantarile acordate in cadrul acestor proceduri se instituie un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ale debitorului, libere de sarcini la momentul instituirii.
Suciu Popa este o firma de avocati de top, ce ofera servicii juridice complete, cu performante notabile in toate ariile dreptului afacerilor, incluzand litigii si arbitraje, drept imobiliar, administrativ si contencios, dezvoltarea de proiecte, energie si resurse naturale, fiind clasata in mod constant de toate directoarele locale si internationale in topul furnizorilor de servicii juridice. Fiind angajata pe deplin sa faca diferenta pe piata avocatiala din Romania, Suciu Popa se bazeaza pe experienta si reputatia solida a avocatilor si a partenerilor sai, construite pe parcursul a peste 20 de ani de asistenta a clientilor multinationali, investitorilor strategici si fondurilor de investitii, autoritatilor publice si institutiilor financiare internationale, in unele dintre cele mai complexe tranzactii transfrontaliere, proiecte de investitii si litigii.
