Recent, organul fiscal din România a contestat scutirea de TVA aplicată de mai mulți jucători din domeniu pentru transportul direct legat de export, acolo unde aceste servicii nu sunt facturate direct exportatorilor/destinatarilor bunurilor, în particular pentru transportul organizat de case de expediție.
Recomandăm agenților economici care nu facturează serviciile de transport direct exportatorului/destinatarului bunurilor să-și revizuiască regimul de TVA aplicat.
Prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii, legate direct de exportul de bunuri sunt scutite de TVA[1].
Potrivit instrucțiunilor de aplicare[2] , în baza deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauza C-288/16 ‘L.Č.’ IK, serviciile direct legate de exportul de bunuri trebuie să contribuie la realizarea efectivă a exportului și să fie prestate direct exportatorului sau destinatarului bunurilor exportate.
În consecință, organul fiscal consideră că, atât timp cât transportul este subcontractat (deci nu este facturat direct exportatorului sau destinatarului bunurilor), subcontractorii nu pot aplica scutirea de TVA.
Credem că această abordare este discutabilă în cazul transportului organizat de către case de expediții deoarece:
Activitatea caselor de expediții este diferită de simpla subcontractare a unui serviciu de transport. În cauza C-288/16 ‘L.Č.’ IK, CJUE a invocat deciziile sale anterioare privind aplicarea scutirii de TVA pe lanțurile economice de livrări/prestări către nave (de ex. C‑185/89 Velker sau C‑181/04 la C‑183/04 Elmeka), deoarece cele două scutiri funcționează similar, urmărind aceleași obiective.
Dar CJUE și-a nuanțat această poziție în cauza C-33/16 A Oy când a decis aplicarea scutirii de TVA atât serviciilor prestate către proprietarul/operatorul navei, cât și serviciilor prestate într-o etapă anterioară, cum ar fi un serviciu prestat de un subantreprenor unui operator economic care îl facturează ulterior unei case de expediție sau unui transportator, precum și serviciilor de această natură prestate deținătorului încărcăturii, care poate fi exportatorul sau importatorul acesteia.
Această concluzie a fost preluată și de Ordinul 103/2016. Scutirea de TVA pentru transportul aferent exportului a fost dezbătută și în Parlamentul European[3] la solicitarea Danish Shipping. Concret, Danish Shipping a cerut Comisiei Europene și statelor membre UE ca TVA să nu fie aplicabilă pe tot lanțul de efectuare al transportului bunurilor la export, împreună cu înlăturarea practicii de a accepta ca și dovadă pentru aplicarea scutirii de TVA la export doar a declarației vamale de export, ci și a oricărui alt document care poate oferi un suficient grad de probabilitate ca bunurile transportate să fi părăsit teritoriul UE.
Petiția a fost formulată în contextul cauzei C288/16 L.Č. ‘L.Č.’ IK, argumentându-se că, în baza cauzei mai recente C-495/17 Cartrans, scutirea de TVA ar trebui să se aplice pe întregul lanț de efectuare al transportului de bunuri la export, vizându-se natura obiectivă a scutirii de TVA.
Comisia Europeană[4] a răspuns că decizia CJUE în cauza C-495/17 Cartrans nu contrazice cauza C-288/16 ‘L.Č.’ IK. Hotărârea din cauza C-495/17 Cartrans nu se concentrează asupra faptului dacă un subcontractant poate aplica scutirea, ci mai degrabă pe normele privind dovada că mărfurile au fost exportate.
În acest sens, Comisia Europeană a susținut îndrumările Comitetului de TVA rezultate din întâlnirea nr. 112 din 12 aprilie 2019[5]: scutirea de TVA se va aplica doar serviciilor prestate direct exportatorului sau destinatarului bunurilor exportate
În concluzie, agenții economici interesați (de ex. transportatori, case de expediții etc.) ar trebui să revizuiască scutirea de TVA aplicată transporturilor care nu au fost facturate exportatorilor/destinatarilor și să determine dacă sunt necesare corecții sau nu.
Corecția prin aplicarea TVA ar fi justificată de faptul că suma TVA suplimentară ar fi în principiu recuperabilă de la și de către clienții lor (deci nu ar deveni un cost), iar penalitățile sunt semnificativ mai mici în cazul conformării voluntare (0.01% v. 0.08% pe zi). Dobânzi de întârziere de 0.02% pe zi se datorează în ambele situații. Atât TVA suplimentară, cât și obligațiile accesorii pot fi – în anumite condiții – eșalonate la plată, cu obținerea și a unor facilități suplimentare (reducerea totală sau parțială a dobânzilor și penalităților).
În cazul în care se decide menținerea scutirii de TVA, aceasta ar trebui susținută atât cu argumente, cât și cu documente justificative.
Centrul de Excelență în Litigii Fiscale (CELF) al NNDKP oferă servicii integrate clienților firmei încă din stadiul incipient al unei dispute fiscale până la faza de litigiu în fața instanțelor române, oferind o abordare unitară pe tot parcursul unei dispute fiscale. Clienții beneficiază din prima clipă de servicii profesionale complete, atât din perspectivă tehnică, cât și din perspectiva nedorită a unui litigiu fiscal, abordare posibilă prin implicarea unei echipe mixte de avocați și consultanți fiscali în fiecare proiect în parte.
Această publicație nu conține consultanță juridică și/sau fiscală, ci informații cu caracter general. Vă rugăm să solicitați consultanță de specialitate înainte de a implementa orice decizie întemeiată pe informațiile din prezenta.
Sursa articolului, NNDKP: https://lnkd.in/dGH6Jwr2
Despre NNDKP:
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen („NNDKP”) este promotor al avocaturii de afaceri în România de peste 30 de ani, fiind recunoscută ca un pionier al pieței de profil locale.
NNDKP oferă servicii de avocatură și consultanță fiscală complete companiilor active în diverse sectoare ale industriei. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, avocații NNDKP au oferit asistență juridică și reprezentare în tranzacții și proiecte reper pentru evoluția comunității de afaceri din România, inclusiv în domenii inovatoare, considerate încă de nișă și care au implicat atât companii internaționale, cât și antreprenori locali.
Firma reprezintă România în unele dintre cele mai importante asociații profesionale la nivel internațional – Lex Mundi, World Services Group, International Attorneys Club – şi este membru fondator al SEE Legal. NNDKP este clasată în mod constant pe primele poziţii în toate ariile de practică de către Chambers & Partners, Legal500 şi IFLR1000.
NNDKP este de șase ori câștigătoarea prestigiosului premiu „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe, care i-a fost acordat în anii 2022, 2021, 2017, 2013, 2012 și 2009.
1] Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare (“Codul Fiscal”);
[2] Ordinul nr. 103/2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) și art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal („Ordinul 103/2016”);
[3] https://www.europarl.europa.eu/petitions-content/docs/petitions/petition-0276-2022-en.pdf
[4] https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/PETI-CM-742426_EN.pdf
