Niculeasa Law Firm a obţinut o soluţie definitivă în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un dosar ce a presupus o procedură judiciară extinsă pe o periodă de aproximativ 6 ani. Proiectul a fost coordonat de avocatul Bogdan Mărculeţ, care a asigurat reprezentarea atât în faza administrativă prealabilă, cât şi în faţa Curţii de Apel Bucureşti şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Complexitatea dosarului ce a vizat măsurile dispuse de Curtea de Conturi a fost dată, pe de-o parte, de numărul important de măsuri dispuse de Curtea de Conturi cu privire la presupusele prejudicii şi de probatoriul complex ce a fost administrat în cauză pe parcursul a două cicluri procesuale, iar pe de altă parte, de multitudinea problemelor de drept survenite în cauză. Ineditul soluției nu este dat neapărat de faptul că în dosar au fost implicate persoane publice, sau pentru că a fost supus cenzurii judecătorești controlul efectuat de Curtea de Conturi, ci caracterul atipic al procedurii este stabilit cu întâietate de problemele procedurale și de drept substanțial ivite în cadrul acestui dosar.
O importanţă deosebită în prezenta cauză a avut-o soluţia Curţii de Apel Bucureşti, confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la sfera persoanelor care pot ataca actele Curţii de Conturi. Cu toate că, potrivit legislaţiei aplicabile cauzei, actele Curţii de Conturi puteau fi atacate doar de conducătorul în funcție la momentul formulării contestației, instanţele judecătoreşti au confirmat că sfera persoanelor interesate nu poate fi interpretată într-un mod restrictiv, ci în concordonaţă cu prevederile constituţionale şi ale legii contenciosului administrativ. În acest sens, instanţele menţionate au decis că orice persoană vătămată poate ataca actele Curţii de Conturi emise ca urmare a efectuării unui audit al performanţei efectuat la o instituţie publică, adică inclusiv fostul conducător al respectivei instituții la data punerii în execuție a programelor bugetare publice.
O altă problemă soluţionată de instanţe a fost aceea a consacrării faptului că în ceea ce priveşte regimul acordării finanţărilor nerambursabile acestea beneficiază de o reglementare specială, aplicabilă cu întâietate față de alte regimuri juridice de drept comun.
Nu în ultimul rând trebuie menționat și faptul că ICCJ a confirmat în primul ciclu procesual, la nivel național, jurisprudența CEDO cu privire la justiția efectivă în sensul că a dispus casarea hotărârii instanței de fond pentru faptul că nu a administrat probatoriul necesar aflării adevărului în respectiva cauză.
