Articol redactat de către Hera Miruna Ioana, Junior Lawyer SCA Dima Andrei & Asociații
Prin Plângerea formulată împotriva soluției de clasare, în conformitate cu prevederile art. 340 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, echipa din cadrul Societății Civile Profesionale de Avocați ”Dima Andrei și Asociații” a demonstrat, într-o manieră detaliată, efectuarea unei anchete penale cel puțin lacunare și emiterea unor concluzii de clasare superficiale, fără a fi sprijinite pe o analiză a existenței infracțiunilor reclamate, solicitând admiterea Plângerii, desființarea soluției atacate și trimiterea cauzei la Parchet, pentru continuarea urmăririi penale.
În speța supusă atenției, prin Plângerea penală formulată, organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de 367 C.p., instigare și complicitate la nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prev. de art. 342 C.P., abuz în serviciu, prev de art. 297 c.p., folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 CP., fals intelectual, prev. de art. 321 C.P., uz de fals, prev. de art. 323 C.P., fals în declarații, prev. de art. 326 C.P. și omisiunea sesizării organelor de cercetare penală, prev. de art. 267 C.P.
Astfel, faptele reclamate vizau, în esență, împrejurările în care a fost dispusă avizarea negativă, într-o manieră abuzivă și contrară prevederilor legale aplicabile, a cererilor privind obținerea licențelor pentru importul armamentului militar depuse de către un operator economic autorizat în industria națională de apărare din România.
Procurorul de caz a concluzionat cu privire la inexistența infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, având în vedere doar înscrisurile existente la dosar. Astfel, în demersurile de urmărire penală nu a fost dispusă strângerea unor noi probe și, totodată, nu au fost efectuate cercetări efective cu privire la existența faptelor reclamate.
În acest sens, concluziile procurorului de caz și, ulterior, cele ale procurorului ierarhic superior, au surprins o lipsă a analizării in concreto a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească reținerea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, respectiv o lipsă a analizării condițiilor din care să reiasă faptul că nu poate fi reținută această infracțiune.
În plus, din motivarea cel puțin lacunară a soluției de clasare a rezultat şi inexistența unei analize asupra factorului intelectiv al persoanelor reclamate prin Plângerea penală, aspect ce prezintă o importanță de necontestat în cazul infracțiunii sus-menționate.
Avocații din cadrul SCA „Dima Andrei și Asociații” au arătat, astfel, faptul că, prin modalitatea în care procurorul ierarhic superior a înțeles să soluționeze Plângerea, au fost lipsiți de o cale de atac eficientă, iar semnificația dispozițiilor art. 339 din Codul de Procedură Penală a fost redusă la un caracter pur formal, fiind eludată o veritabilă cale de atac.
Sunt esențial a fi amintite, aici, dispozițiile art. 100 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, potrivit cărora: „în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere”. În continuare, potrivit dispozițiilor art. 306 alin. (1), „pentru realizarea obiectului urmăririi penale, organele de cercetare penală au obligaţia ca, după sesizare, să caute şi să strângă datele ori informaţiile cu privire la existenţa infracţiunilor şi identificarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni, să ia măsuri pentru limitarea consecinţelor acestora, să strângă şi să administreze probele cu respectarea prevederilor art. 100 şi 101”.
Observăm, astfel, faptul că legiutorul a înțeles să imprime organelor de urmărire penală obligația de a adopta o atitudine proactivă, de a efectua o anchetă penală efectivă și, numai în urma strângerii tuturor probelor necesare, de a pronunța o soluție legală ce poate fi justificată și care poate să ofere caracterul de legalitate justițiabilului căreia i se adresează.
A pari rationae, concluziile de clasare trebuie să fie motivate prin trimiterea la probele administrate până la acel moment procesual, fără a lăsa posibilitatea persoanelor interesate să aprecieze asupra existenței sau inexistenței infracțiunii. De altfel, motivarea temeinică a soluțiilor de clasare poate fi la fel de importantă ca și investigarea în sine. Explicarea clară a motivelor care stau la baza deciziilor organelor de urmărire penală contribuie la transparența procesului și oferă părților implicate înțelegerea necesară pentru a accepta sau contesta aceste decizii.
În egală măsură, prin intermediul Plângerii împotriva soluției de clasare, a fost transpusă o analiză a dispozițiilor art. 314 alin. (1), „ după examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit dispoziţiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluţionează cauza prin ordonanţă (…)”, din articolul sus-menţionat fiind desprinsă ideea existenţei unei anchete penale efective şi eficiente.
În pledoaria lor, avocații din cadrul SCA „Dima Andrei și Asociații” au ilustrat importanța strângerii tuturor probelor relevante, subliniind necesitatea unei urmăriri penale complete pentru a asigura o soluție echitabilă. Invocând noțiuni aflate în deplină rezonanță cu principiile dreptului, au demonstrat modalitatea în care dreptatea nu poate fi atinsă fără o analiză exhaustivă a faptelor și fără o cercetare detaliată a tuturor aspectelor cazului, arătând faptul că, standardele înalte ale justiției impun un proces complet și imparțial, orice abatere de la acestea afectând însăși credibilitatea sistemului judiciar.
În sistemul judiciar, procesul de strângere a probelor de către organele de urmărire penală reprezintă o piatră de temelie fundamentală pentru asigurarea justiției, necesitatea unei investigații complete înainte de pronunțarea unei soluții cu privire la dosarul penal fiind esențială pentru garantarea unui proces echitabil.
Merită a fi amintit, aici, un citat relevant al lui William H. Rehnquist, fostul șef al Curții Supreme a Statelor Unite, ce adaugă perspectivă: „dreptul la o justiție corectă este unul dintre pilonii de temelie ai unei societăți libere.” Această afirmație subliniază obligația organelor de urmărire penală de a îndeplini standardele ridicate impuse de normele de drept și de a asigura echitatea în procesul de soluționare a dosarelor penale. Or, o atare izbândă nu poate fi atinsă decât prin strângerea tuturor probelor necesare pentru a obține o imagine detaliată și exactă a situației. Acest proces meticulos asigură că toate aspectele relevante ale cazului sunt luate în considerare într-o manieră corespunzătoare. Ca urmare, se reduce riscul apariției unei erori judiciare și se sporește încrederea publicului în sistemul judiciar.
Constatând toate aceste aspecte, judecătorul de Cameră Preliminară a recunoscut implicarea avocaților din cadrul SCA „Dima Andrei și Asociații” în evidențierea disfuncțiilor remarcate în urmărirea penală.
Acest moment crucial a condus la recunoașterea deficiențelor în cercetările efectuate și la dispunerea trimiterii dosarului penal înapoi la Parchet pentru completarea urmăririi penale.
Prin acest precedent, se subliniază necesitatea unui sistem judiciar vigilent și a unei urmăriri penale temeinice, ce permit respectarea într-o manieră etică și eficientă a cerințelor mediului juridic contemporan, pentru a menține integritatea și echilibrul acestuia în societate.
Episodul evidențiază, astfel, importanța existenței unei urmăriri penale complete, care include strângerea tuturor probelor relevante și o motivare temeinică a soluțiilor pentru asigurarea unui sistem judiciar robust, precum și a rolului crucial al judecătorilor în garantarea respectării principiilor fundamentale ale dreptului în fiecare fază a procesului penal.
