Legislatia penala ar trebui corelata cu actualitatea faptelor din asa numitul domeniu de cybercrime

De către

11 august 2023

Interviu oferit publicației Legal Innovation de către Alexandru Vladimir Olănescu, Avocat

De ce cazurile de „cybercrime”, infracțiuni cu care v-ați întâlnit în practica judiciară, reprezintă o preocupare importantă în cadrul dreptului penal al afacerilor?

Pentru departamentul de drept penal al Olanescu Lawsyers, anul 2023 a cunoscut, încă de la început, o efervescență a litigiilor din această ramură, desigur, de noutate fiind dosarele ce implică activitatea infracțională din mediul virtual. Chiar în ultimul dosar penal în care Olanescu Lawsyers acordă în exclusivitate asistență juridică și reprezentare pentru toți inculpații, organele de urmărire penală rețin o presupusă fraudare în privința tranzacționării cu cryptomonede, prejudiciul estimant până în prezent de către autoritățile române, ridicându-se la pragul valoric de 35.000.000 euro, fiind constiuite deja părți civile cu suma de 15.000.000 euro.

Întrucât dosarul se află, în acest moment, în faza de urmărire penală, nu pot oferi detalii suplimentare dar, ce pot spune până la momentul la care dosarul va deveni public odată cu întocmirea rechizitoriului și sesizarea instanței competențe, că această cauză ne-a oferit și nouă, în calitate de apărători, provocări, trebuind să analizăm atât legislația națională cât și legislația străină, precum și să încheiem colaborări cu alți confrați din Delaware, Vilnius, Hong Kong și Dubai, cauza fiind instrumentată de autoritățile române în colaborare cu cele străine. Particularitatea acestor cauze derivă atât din noutatea tehnologiilor utilizate precum și din împrejurarea ca, în marea majoritate a cazurilor, implicațiile au caracter transfrontalier, iar trasabilitatea sumelor este extrem de dificil de reconstituit, ca de altfel și legătura cauzală dintre faptă și individ.

De asemenea, trebuie să recunoaștem că legislația actuală penală încă nu este actualizată pentru a face față acestui fenomen, organele de urmărire penală fiind puse în situația de a formula niște acuzații, pe baza unor texte legale din Codul Penal sau din legislația conexă, pentru niște fapte care nu se pliază pe elementele constitutive ale infracțiunilor actuale. Legislația penală ar trebui corelată cu actualitatea faptelor din așa numitul domeniul de cybercrime, tocmai pentru ca și față de inculpați să se respecte drepturile lor procesuale și pentru a nu se dispune trimiterea în judecată pentru niște infracțiuni care ar avea, pe textul legal incident, un conținut similar, celor realizate în realitatea obiectivă.

Care sunt riscurile asociate utilizării monedelor virtuale și a altor cripto-active pentru activități ilegale, cum ar fi spălarea de bani sau finanțarea terorismului?

Monedele virtuale sau, dacă ne referim și la alte cryptoactive cum ar fi, de exemplu, NFT-urile (non fungibletoken) acestea au cunoscut o utilizare semnificativă, mai ales în urmă cu aproximativ 2 ani de zile, datorită lipsei de reglementare, așa cum avem în cazul pieței monetare tradiționale.

Aceasta deoarece se puteau realiza achiziții și transferuri importante prin eludarea sistemului bancar, a birocrației care există în acest domeniu și, poate cel mai important, prin lipsa controlului din partea autorităților, a provenienței sursei financiare. Tocmai aceste avantaje au condus la apariția a numeroase cryptomonede în afară de cele care erau binecunoscute ca Bitcoin sau Ethereum și la dezvoltarea unor platforme de tranzacționare care gestionau acest flux. Perioada de vârf a monedelor virtuale și a altor cryptoactive a fost în perioada 2020 – 2022 când, în anii de pandemie caracterizați de izolationaism fizic, indivizii au acumulat capital redirecționat spre acest tip de active în locul celor tradiționale sau a bunurilor de larg consum.

Odată cu prăbușirea pieței crypto, care nu a mai suferit aceeași infuzie de capital, au început să apară și mecansimele din spatele unor cryptoactive a căror valoare a fost crescută artificial precum și a unor platforme anexă care erau implicate în aceste scheme. Aici aș menționa două cazuri notabile, respectiv FTX și Terra Luna, care au schimbat radical percepția investitorilor în cryptomonede, iar fondatorii acestora, precum și membrii bordurilor de conducere, au fost acuzați, printre altele, și de spălarea banilor și facilitarea finanțării organizațiilor de terorism.