Patru case de avocatură își vor prezenta opinia vis-a-vis de propunerile de modificare a Legii 50/1991. Al patrulea punct de vedere aparține societății de avocatură Trofin & Asociații.
I. Consideraţii generale
Proiectul de lege privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie şi desfiinţare a construcţiilor a fost adus la cunoştinţa publicului de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Acest proiect a fost lansat în dezbatere publică în 15 ianuarie 2018 şi urmează a fi supus aprobării Guvernului, dezbaterii în Parlament şi, ulterior, aprobării de către şeful statului.
Principala modificare a Legii nr. 50/1991 adusă de acest proiect constă în excepţiile privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi anume posibilitatea de a executa anumite lucrări fără a fi necesară o autorizaţie de construcţie, posibilitatea de a executa lucrări în lipsa unei autorizaţii în anumite condiţii şi posibilitatea de a obţine autorizaţia pentru anumite lucrări în lipsa unei documentaţii complete.
Apreciem ca fiind oportună iniţiativa de consolidare, clarificare şi corelare a legislaţiei în acest domeniu având în vedere neclarităţile legislative care au condus la construirea fără respectarea prevederilor legale în domeniu cu consecinţe asupra calităţii construcţiilor şi siguranţei cetăţenilor. Astfel, este necesară simplificarea procedurilor şi debirocratizarea în cazul lucrărilor de mică anvergură care nu au un impact sau un risc semnificativ asupra structurii de rezistenţă a construcţiilor.
Totodată, se observă aplicarea neunitară în prezent a normelor legale privind procedura de autorizare a lucrărilor de construcţii, în special în ceea ce priveşte conţinutul documentaţiei tehnice necesare şi a cerinţelor urbanistice. În acest sens, se impune stabilirea expresă a categoriilor de lucrări care pot fi executate fără obţinerea unei autorizaţii de construcţie în prealabil sau cu obţinerea unei autorizaţii în procedura simplificată.
Printre excepţiile de la obţinerea autorizaţiei de construire se numără şi lucrările executate asupra monumentelor istorice, infrastructurii, reţelelor de utilităţi, instalaţiilor de exploatare a resurselor minerale.
II. Monumente istorice
Un punct de interes al actului normativ îl reprezintă monumentele istorice în privinţa cărora proiectul menţine o parte din reglementările actuale prevăzând că este necesară respectarea autorizaţiei de construire pentru lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege – monumente, ansambluri, situri (…).
Cu titlu de noutate, însă, este reglementată posibilitatea de a executa fără autorizaţie de construire unele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor monument istoric şi a construcţiilor cu valoare arhitecturală sau istorică stabilită prin documentaţii de urbanism aprobate. În această categorie intră, nelimitativ, lucrările de reparaţii şi/sau întreţinere la construcţii existente, la tencuieli, pardoseli, instalaţii interioare, sobe, împrejmuiri sau acoperişuri, compartimentări nestructurale sau lucrări de intervenţii în vederea prevenirii şi stingerii incendiilor.
În cazul acesta, persoana interesată este obligată să notifice autoritatea administraţiei publice locale şi serviciul specializat în acest sens, care poate aproba solicitarea stabilind condiţiile şi termenele de executare a lucrării sau poate stabili că este necesară procedura de autorizare a lucrărilor avute în vedere.
Considerăm că noua procedură nu îmbunătăţeşte substanţial situaţia proprietarilor de construcţii monument istoric sau de construcţii cu valoare arhitecturală istorică. În momentul de faţă, legea limitează dreptul de proprietate al acestora în privinţa executării de lucrări asupra imobilelor deţinute, fără a le acorda însă beneficii în scopul prezervării şi restaurării acestor clădiri.
De asemenea, condiţionarea executării acestui tip de lucrări de obţinerea unui acord scris de la la serviciul specializat în domeniul protejării patrimoniului nu contribuie prea mult la debirocratizarea procedurilor. În acest sens, notificarea autorităţii cu privire la iniţierea lucrărilor ar fi suficientă pentru a permite funcţionarea mecanismului de control al acesteia. Este, însă, binevenită prevederea unui termen de limită de 30 de zile în care acordul poate fi emis, depăşirea acestuia fiind considerată acord tacit din partea autorităţii.
Totuşi, subliniem că este importantă monitorizarea de către autorităţile competente a oricăror lucrări executate asupra construcţiilor monument istoric având în vedere starea precară în care se află unele din aceste construcţii şi importanta păstrării integrităţii patrimoniului naţional.
III. Infrastructura şi reţele de utilităţi
Considerăm, de asemenea oportună, schimbarea de regim în ceea ce priveşte drumurile publice, nemaifiind necesară obţinerea autorizaţiei de construire pentru lucrările de întreţinere periodică şi reparaţii curente la infrastructura de transport şi la instalaţiile aferente.
Modificarea este binevenită având în vedere situaţia infrastructurii de transport româneşti şi necesitatea continuă de a efectua reparaţii ale acesteia sau intervenţii de urgenţă, obţinerea autorizaţiei făcând doar să prelungească starea defectuoasă a drumurilor.
Pe aceeaşi raţiune, o altă modificare legislativă prevede că se pot executa fără autorizaţie de construire/desfiinţare anumite lucrări de construcţii în legătură cu reţelele de utilităţi, cum ar fi: reparaţii sau înlocuiri la instalaţiile interioare precum şi reparaţii la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii; montarea sistemelor locale de încălzire și de preparare a apei calde menajere, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi; lucrările de branşamente şi racorduri executate pe domeniul public la infrastructură tehnico-edilitara existenta în zonă, cu acordul/autorizaţia administratorului drumului, în comune, în măsura în care aceste lucrări nu modifică structura de rezistenţă şi aspectul arhitectural al construcţiilor.
Executarea unor astfel de lucrări este necesară frecvent în cazul proprietăţilor private, iar scutirea de obţinere a autorizaţiei ar contribui semnificativ la reducerea costurilor pentru cetăţeni, dar şi la simplificarea procedurii administrative.
IV. Exploatări de resurse minerale
Proiectul de lege adăugă noi prevederi şi în domeniul exploatării resurselor minerale, prevăzând că pot fi executate fără obţinerea autorizaţiei de construire lucrările de realizare a instalaţiilor de susţinere a utilajelor tehnologice şi platformelor mobile de poziţionare a echipamentelor de lucru la sondă, lucrări de intervenţii, mentenanţa, reparaţii, devieri şi adânciri subterane aferente obiectivelor şi activităţilor de explorare, dezvoltare și exploatare de ţiţei şi gaze naturale, care nu presupun deschiderea unei noi găuri de foraj la suprafața; Este, însă, necesară în continuare autorizarea lucrărilor ce implică foraje şi excavări necesare pentru echiparea a sondelor de gaze şi ţiţei.
V. Alte aspecte
O categorie importantă de lucrări pentru a căror executare legea impune formalităţi excesive de autorizare sunt lucrările provizorii. Din această categorie fac parte construcţiile aferente executării lucrărilor de bază şi de organizare şantier cu privire la care considerăm că se impune simplificarea procedurilor de autorizare.
Proiectul prevede în continuare necesitatea obţinerii autorizaţiei de construire atât pentru executarea lucrărilor de bază cât şi a celor aferente organizării executării lucrărilor. În practică, însă, necesitatea unor astfel de construcţii temporare poate apărea pe parcursul executării proiectului, iar obţinerea unei noi autorizaţii pentru acestea întârzie termenele de execuţie. Astfel, ar fi indicat ca aceste lucrări să poată fi executate fără autorizaţie, eventual, în baza unui aviz de amplasare.
De asemenea, proiectul prevede că lucrările pentru amplasarea de structuri uşoare demontabile pentru acoperirea terenurilor de sport existente sau destinate desfăşurării evenimentelor culturale pot fi realizate fără autorizaţie de construire, doar în baza unui aviz de amplasare. Apreciem că acest regim ar trebui să fie aplicabil oricărei structuri demontabile, indiferent cărui tip de eveniment îi este destinat, cum ar fi târgurile pentru vânzarea sau promovarea anumitor produse sau servicii, showroom-uri, pentru care actualmente, proprietarii/investitorii sunt nevoiţi să urmeze procedura laborioasă a obţinerii unor autorizaţii de construire. Totodată, proprietarii de imobile ar trebui să fie scutiţi de la parcurgerea unor astfel de proceduri şi pentru amplasarea unor construcţii tip container nelegate de sol, care nu necesită vreun proiect structural laborios.