Justiția și avocatura, între pandemie și tehnologie – discursul ministrului Justiției cu ocazia videoconferinței ”Continuitatea în justiție și respectarea drepturilor omului în Pandemie” organizate de Uniunea Națională a Barourilor din România

Sunt extrem de onorat să pot interveni astăzi în cadrul conferinței dumneavoastră pe o temă de extrem interes în contextul pandemic prezent, dar și în perspectivă, în raport de impactul previzibil al noilor tehnologii de comunicare și inteligenței artificiale asupra dreptului, justiției, avocaturii și profesiilor juridice în general.

În stilul impus de aceste tehnologii modului nostru de viață, voi intra direct în subiect.

Recent, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un proiect de lege pe care l-am denumit informal ”Justiție în Pandemie”.

Proiectul s-a născut din preocuparea de a răspunde provocărilor create de pandemie, urmărește continuitatea în activitatea judiciară și protejarea drepturilor fundamentale, inclusiv ca urmare a unor solicitări venite din partea practicienilor și a unei asociații profesionale a magistraților.

Proiectul propune reglementarea  în domeniul justiției a unor măsuri specifice, temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia, care să permită, pe de o parte, asigurarea unei protecții sanitare adecvate salvgardându-se astfel drepturile la sănătate, la integritate fizică și la viață, iar, pe de altă parte, continuarea, în condiții optime, a activității de înfăptuire a justiției.

Prin urmare, măsurile propuse sunt specifice contextului pasager și pe cale de consecință temporare, aplicabile pe durata stării de alertă precum și pentru o perioadă de 30 de zile de la încetarea acesteia.

Aș puncta pe scurt câteva din măsurile propuse în materie civilă:

– când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, iar avocatul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;

– pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;

– lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare;

– când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia; de asemenea, când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice; părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege, dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămânând aplicabile;

– amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19; când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise;

– în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii;

– instanța veghează la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

În materie penală, pentru rațiuni de tehnică legislativă au fost preluate în lege dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020, prin care se prezumă acordul de comunicare a actelor procedurale prin poștă electronică și se reglementează situațiile în care, din motive generate de pandemia de COVID-19, parchetele sau instanțele de judecată sunt împiedicate să funcționeze, prevederile în cauză urmând să fie abrogate.

De asemenea, în vederea desfășurării în condiții optime a activității de urmărire penală și de judecată penală, proiectul instituie următoarele propuneri de reglementare:

– posibilitatea audierii prin videoconferință, la locul de deținere, a persoanelor private de libertate,  fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că această modalitate de audiere nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților (reglementarea există de lege lata în art. 62 din Legea nr. 55/2020 – ca urmare a preluării în prezenta lege a acestei reglementări, art. 62 din Legea nr. 55/2020 se abrogă);

– posibilitatea audierii prin videoconferință a altor persoane decât cele private de libertate, cu acordul acestora; este cazul persoanelor aflate în stare de libertate, precum și al persoanelor arestate la domiciliu (acestea nu se află într-un loc de detenție, deci nu li se aplică alin. (1) – se poate face cu acordul acestora;

– atunci când se realizează prin videoconferință, înregistrarea audierii (prin mijloace tehnice audio sau audiovideo) este obligatorie în toate cazurile; pentru a garanta dreptul la apărare și loialitatea administrării probelor, reglementarea propusă derogă astfel de la prevederile art. 110 alin. (5), art. 111 alin. (4) și ale art. 123 alin. (2) Cod pr. penală, care condiționează înregistrarea audierii efectuate în cursul urmăririi penale de aprecierea organului judiciar, de solicitarea celui audiat sau de existența mijloacelor tehnice pentru aceasta;

– audierea altor persoane decât cele private de libertate nu se poate face prin videoconferință în cazul judecării cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci când instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică.

Firește, dispozițiile aplicabile cauzelor penale se completează cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, care rămân aplicabile în măsura în care nu contravin, astfel încât organele judiciare vor trebui, printre altele, să asigure asistența juridică, atunci când acesta este obligatorie potrivit legii, precum și confidențialitatea comunicărilor între persoana privată de libertate și apărătorul acesteia.

Ca orice propunere, și acestea sunt susceptibile de amendare, Ministerul Justiției rămânând deschis pentru dialog față de orice perfecționare posibilă. La ora la care vorbim, nu există nicio astfel de contribuție primită la Ministerul Justiției, deși proiectul se află în dezbatere publică de câteva săptămâni deja.

Sugeram în debutul discursului, faptul că nu numai pandemia are un impact asupra dreptului, justiției, avocaturii, ci și impactul noilor tehnologii și al inteligenței artificiale.

Posibilitățile oferite de noua generație de tehnologii de comunicare la distanță a modificat deja modul nostru de viață sub toate aspectele, inclusiv profesionale, chiar înainte de pandemie, aceasta doar a accelerat procesul. De ani buni s-a trecut pe scară largă la utilizarea videoconferințelor, a telemuncii și comunicațiilor digitalizate în practica avocaturii.

La Consiliul UNBR ținut acum câteva luni, la care am avut de asemenea onoarea să fiu invitat, citam o serie de reguli statutare profesionale din SUA și Canada, potrivit cărora avocatul are obligația să stăpânească aceste modalități de lucru, să probeze dexterități în folosirea tehnologiei, pentru a primi licența de liberă practică.

Nu mai târziu de un an de zile în urmă, am avut o revelatoare discuție cu un avocat internațional care mi-a explicat modul în care folosește zilnic inteligența artificială în evaluarea documentației în practica sa de drept penal comercial, pe nișa de prevenție și conformare/”compliance”, o muncă altfel foarte migăloasă, reducând durata de analiză a acestora cu sute de ore raportat la dosarul în lucru, implicit costurile, și crescând în același timp rigurozitatea opiniei legale.

Este limpede că ceva se apropie cu repeziciune de toate profesiile juridice, ca și de justiție, iar acest ceva se numește inteligență artificială. Să nu ne facem iluzii, nimic nu va mai fi ca înainte după acest impact! Personal, sunt convins că, în următorii 10-15 ani, vom asista la ceea ce, într-un alt domeniu, un economist celebru, Schumpeter, numea, în urmă cu 30-40 de ani, o ”distrugere creatoare”. În ce măsură acest impact va rezulta în dispariția profesiilor și a procesului judiciar așa cum îl cunoaștem noi astăzi, la restrângerea sau dimpotrivă, la consolidarea drepturilor omului, la dispariția sau dimpotrivă, adaptarea și dezvoltarea unor profesii, depinde de modul în care ne pregătim. Iată, dacă îmi permiteți, o altă temă a unei posibile conferințe. Video sau nu.

Vă mulțumesc!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here