Prezentă la conferința CMS – Acţiuni în despăgubire în domeniul concurenţei în România: Provocări post-implementare – judecătoarea Cristina Farcaș (Tribunalul București) a făcut o serie de recomandări avocaților pentru a gestiona cât mai bine cazurile din sfera dreptului concurenței.
„Acțiuni în materia dreptului concurenței au fost doar două, la Tribunalul București, pe ambele le-am soluționat în primă instanță. Trebuie să fiți conștienți că atunci când aveti un astfel de caz este foarte posibil ca judecătorul desemnat să-l soluționeze să nu fie cu adevărat specializat în materia respectivă.
Dacă în materia dreptului concurenței am avut doar două acțiuni situația stă bine în ceea ce privește Legea 11 / 1991 a concurenței neloiale. Am făcut o cercetare cu ocazia unei conferințe pe care am ținut-o pentru colegii de la Curtea de Apel Ploiești și anume câte acțiuni pe legea 11 au fost prezentate din 2013 până astăzi, la Tribunalul București – mai puțin de 10 iar noi suntem 35. Eu însemi am avut una singură în întreaga carieră.”
Acțiunile stand-alone
„Vă invit ca în momentul în care construiți cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, să nu ezitați să abordați toate aspectele cazului. În mod normal, niciun judecător nu este fericit să citească zeci de pagini ale unei cereri de chemare în judecată sau ale unei întâmpinări dar, în anumite cazuri, este esențial să nu lăsăm puncte neacoperite.
Acțiunile pe care eu le-am avut de soluționat au fost tratate, în primă instanță ca acțiuni stand-alone. Una a rămas stand-alone până la sfârșitul procedurilor cea de-a doua s-a transformat într-o acțiune follow-on pentru că, între timp, o decizie a Consiliului Concurenței referitoare la acel ilicit a devenit definitivă. Nu cred ca o acțiune stand-alone are foarte multe șanse de reușită – sarcina probei nu este foarte ușoară pentru reclamant. Este foarte important dacă, totuși, vă confruntați cu o astfel de acțiune stand-alone să vă referiți la piața pe care o avem în discuție și dacă avem un abuz de poziție dominantă să argumentați de ce există acea poziție dominantă.”
Prezentarea aspectelor teoretice ajută
„Este foarte important în aceste cazuri de concurență unde pregătirea judecătorilor este mai redusă decât în alte ramuri de drept să vă referiți, inclusiv, la aspectele teoretice punctând deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, instrucțiunile Consiliului Concurenței care sunt relevante în speță și, niciodată, să nu argumentați în contra lor pentru că nu asigură succesul.
O chestiune care ar ajuta în contextul în care prezentați o cerere de chemare în judecată sau o întâmpinare extrem de ample este să faceți un rezumat – legea nu prevede obligativitatea acestuia și, nici măcar, posibilitatea dar nu este ceva nelegal și o puteți face ușurând înțelegerea cazului de către cel care o citește.
Trebuie să fiți conștienți de faptul că judecătorii sunt diferiți și ca mentalitate – unii sunt mai deschiși, alții sunt mai conservatori – și ca formație, deschidere – unii au acces la documente în limbi străine alții mai puțin astfel încât nu ezitați să citați doctrina și orice alte instrumente, de exemplu, opinii de specialitate pe care le aveți la dispoziție chiar dacă știți că ele nu pot fi admise ca probă.”
Expertiza economică. Problema numărului mic al experților economici. Legislație
„Prejudiciile în astfel de acțiuni sunt mai speciale decât cele din cadrul altor acțiuni de răspundere civilă delictuală pentru că ele presupun o mare încărcătură economică, presupun înțelegerea unor termeni de ordin economic.
Problema pe care o puteți întâmpina în astfel de cazuri este legată de expertul care poate face acest lucru. Noi nu avem experți economici, avem doar experți contabili care au câteva subspecializări, cred că sunt în număr de șapte Un expert contabil poate să facă o evaluare a unui prejudiciu simplu, ca structură, în sensul că dacă se reclamă o diferență între veniturile obținute într-o perioadă anterioară și veniturile actuale determinate de o practică anticoncurențială, evident mai mici, un expert contabil poate să facă o astfel de evaluare.
Dar un expert contabil nu va putea niciodată să facă o comparație între evoluția prețurilor pe două piețe diferite dar similare, nu va putea niciodată să construiască modele economice, nu va putea niciodată să facă analiza componentelor prețului și nu vă va ajuta niciodată să identificați faptul că ceea ce a dus la creșterea prețului este un comportament anticoncurențial, existența unui cartel.
Știu că în Codul de Procedură Civilă există o prevedere clară în sensul că atunci când nu avem experți se pot folosi și alți specialiști Din păcate, Ordonanța 2 / 2000 care se referă la organizarea activității de expertiză judiciară și extrajudiciară prevede obligativitatea ca raportul de expertiză să fie făcut de un expert care figurează pe o listă a Ministerului Justiției.
Mai mult decât atât, chiar și specialiștii trebuie să figureze pe o listă a Ministerului Justiției. Și experții extrajudiciari trebuie să figureze pe o listă a Ministerului Justiției. Aceasta implică faptul că ei trebuie să dea un examen sau să ateste existența unor cunoștințe în acea specialitate. Specializările sunt stabilite prin ordin al Ministrului Justiției din anul 2009 și, de atunci, nu au suferit nicio schimbare. Prin urmare, singurul domeniu care să aibă, cât de cât, legătură cu partea economică este contabilitatea.
Vă veți putea întâlni în practică cu nevoia de a cere administrarea unei probe cu expertiză economică și, totuși, să nu puteți să obțineți acest lucru pentru că ceea ce poate să numeasă o instanță este un expert contabil și veți avea, poate, situația în care expertul își va denega competența – va spune nu pot să răspund la aceste întrebări – atunci se va numi un alt expert, apoi un alt expert care vor refuza și aceștia și, în cele din urmă, se va concluziona evidența că nu se poate.
În literatura de procedură civilă – tratatele doamnei judecător Tăbârcă și tratatul domnului Boroi – se face referire la această Ordonanță 2 / 2000 și se insistă asupra ideii că este necesar ca expertiza să fie făcută de o persoană existentă pe aceste liste. Nu știu cum veți putea depăși acest obstacol, cred că este mult mai ușor, în astfel de situații, să fiți de partea pârâtului.”
În cadrul ediției de mâine veți citi cea de-a doua parte a recomandărilor.
