Invitatul lui Andrei Cristea la “Legile Afacerilor” difuzată LIVE săptămâna trecută pe PROFIT TV a fost Decanul Baroului București, Ion Dragne.
Despre numărul de avocați care intră în profesie. Perspective în cadrul Barourilor
„Avem în Baroul București un număr de 9900 avocați iar acum sunt 600 de avocați stagiari care au fost admiși în profesie.
La Baroul București, de bine, de rău, necesarul de avocați este acoperit. Barourile mai mici se confruntă cu ceva probleme unde lipsa de perspective economice îi îndepărtează pe tinerii avocați. Au ajuns colegi, decani de Barouri, să spună că au o situație dramatică – nu au de patru sau cinci ani avocați stagiari, nu au pe cine să formeze. Este o problemă de sistem fiindcă suntem în acest sistem în care ne plătim singuri pensiile și nu are cine să vină să plătească pensiile din urmă.
Trebuie să găsim modalități prin care să îi atragem pe avocații începători și acolo unde este nevoie de ei. Nu văd de ce nu li s-ar da niște facilități la avocații stagiari. Un Barou are puterea, în limita autonomiei sale, să spună: ca să încurajez venirea voastră nu vă percep taxe cât timp sunteți în stagiatură. Nici nu ar trebui să se perceapă contribuții, cel puțin la bugetul Baroului pentru cei care de-abia se formează.”
Despre onorarii și ce au de reproșat avocații statului român?
„Barourile trăiesc din banii avocaților. Statul român nu ne plătește nicio sumă pentru că am vrut să fim independenți și cum independența, ca și democrația, costă, ni le asumăm, nu plângem după ajutorul statului ci plângem după o tratare cu respect a unei profesii demne. Dacă avem de reproșat ceva statului este atitudinea față de avocați, aceasta atitudine care oscilează între indiferență și ostilitate. Acolo unde este un stat democratic, avocații au o poziție respectabilă, acolo unde este un stat care respectă drepturile, avocații au o voce ascultată.
Este lamentabil cuantumul onorariilor pe care statul îl plătește avocaților și fac ca, cel puțin în ochii oamenilor care sunt nevoiți să lucreze cu avocați din oficiu, avocatul să fie un prestator umil. Din acest motiv spun că avem nevoie de demnitate, tratare cu respect a profesiei de avocat din partea statului și, evident, asta înseamnă și componentă financiară.
Noi, avocații, suntem acea parte a profesiilor liberale care contribuim consistent la suportarea bugetului de stat. Este adevărat că, dacă ar fi să adunăm sumele pe care statul le plătește cu titlu de onorarii din oficiu, da, avocatura ar fi și mai săracă decât este. Din fericire, avocații nu sunt dependenți de acele servicii, justițiabilii apreciază corect serviciile avocaților.
Pe fondul unei evoluții nefavorabile a economiei românești, onorariile au început să scadă. Din nefericire, competiția între avocați a condus la o presiune în jos. Recomand colegilor avocați ca, în loc să așteptăm onorarii minimale să ne maximizăm imaginea despre ce înseamnă un avocat. Avocatul este un intelectual care prestează servicii de mare calitate și de mare responsabilitate, de mare răspundere în favoarea cetățenilor. Aceste servicii sunt pe măsura importanței drepturilor cetățenilor. Din acest motiv, le recomand colegilor mei să realizeze o competiție pe profesionalism și calitate, să se evalueze în raport de importanța lor.”
Votul electronic în cadrul Baroului
„Prin neprezentarea la Adunările avocaților se dă mandat celor care sunt prezenți să decidă cum cred ei că este mai bine. Legea spune că dacă avem o treime sau jumătate din avocați înseamnă că acolo este voința avocaților.
Am avut o discuție colegială în Consiliul Baroului pe care am ridicat-o, mai departe, în Parlamentul Baroului care se numește Adunarea Avocaților, dacă imaginăm o formă de vot electronic.
Această măsură ține de întinerirea, modernizarea vieții Baroului și ar trebui sa tina cont de dimensiunea Baroului. Suntem aproape 10 000 de avocați, nu vin toți la intalnirile noastre din varii motive – de aceea am zis să discutăm în Parlamentul Baroului dacă votul electronic ar fi bun.
Au fost păreri și păreri, unele merg pe ideea că, de principiu, votul electronic este mai ușor de fraudat – organizatorul alegerilor împreună cu prestatorul de servicii poate să măsluiască votul. Am întrebat acolo unde au fost alegeri în care s-a apelat la varianta votului electronic, la UNBR știu că există o astfel de aplicație, dacă acesta poate fi controlat – în orice moment poate fi controlat și observat unde s-a facut intervenția.
A doua părere a fost că o astfel de modalitate de vot ar favoriza marile societăți de avocatură. Aceste societăți au dreptul să fie băgate în seamă pentru că sunt parte a avocaturii. A nu face ceva pe motiv că profită și societățile de avocați înseamnă a-i discrimina într-un fel.
A treia părere a fost că ar costa prea mult și asta ar pauperiza avocatura.
În 2018 nu mă simt confortabil să fiu socotitor pe răboj de aceea am propus și vom vedea dacă va fi acceptat să facem un sistem de verificare a votului cum se face la grilele de intrare în profesie.”
Sediul Baroului București
„Sediul Baroului se află în zona de monumente istorice. Nu am reușit să obținem autorizație pentru acel faimos etaj 6. Ne gândim să găsim nu un alt sediu al baroului ci un loc al avocaților în care să putem să facem acele activități pe care nu le putem realiza în actuala clădire care era pregătită pentru 300 de avocați. Încercăm să găsim un spațiu în care să putem organiza o conferință cu mai mulți avocați, să desfășurăm o festivitate.
Am avut un regres în relația dintre avocatură și Ministerul Justiției fiindcă am primit un răspuns care a fost mai dur decât ar fi fost normal chiar dacă ne era dușman semnatarul adresei. Este de neînțeles pentru că profesia de avocat este o profesie deschisă și constructivă. Am primit un răspuns destul de sec că spațiul din viitorul oraș al Justiției este numai pentru instituțiile statului și că noi nu avem ce căuta acolo daca nu suntem stat.”
