Procedurile alternative de soluționare a litigiilor, precum arbitrajul și medierea, câștigă tot mai mult teren în practica juridică. Ligia Cecilia Popescu, Partener și Coordonator al practicii de Litigii & Arbitraj din cadrul biroului Wolf Theiss București, a declarat, într-un interviu pentru Legal Marketing, că arbitrajul este deja o metodă bine consacrată, eficientă și frecvent utilizată, mai ales în cadrul contractelor comerciale complexe. În același timp, medierea rămâne mai puțin utilizată în România față de alte state europene, deși are un potențial important.
Cât de eficiente și utile sunt în prezent procedurile de arbitraj și mediere în practica juridică?
Arbitrajul este o modalitate consacrată de rezolvare a litigiilor care și-a dovedit eficiența la nivel internațional și în România. Prin urmare, utilitatea acestuia este de necontestat. Medierea este o procedură alternativă de rezolvare a diferendelor în care accentul se pune pe identificarea unor soluții care să satisfacă ambele părți, neexistând un câștigător și un perdant.
Medierea a fost reglementată relativ recent însă utilizarea ei în practică rămâne mult mai scăzută în România comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană.
În ce situații este recomandat să se apeleze la instanță și când este mai potrivit arbitrajul?
Având în vedere îmbunătățirea substanțială a actului de justiție înfăptuit de instanțele din România, cele două opțiuni sunt în prezent destul de interșanjabile. Costurile arbitrajului, implicând și onorariile arbitrilor, sunt de multe ori mai mari decât cele din instanță ceea ce este de multe ori un argument cu greutate în favoarea celei din urmă.
De asemenea, durata procedurilor poate fi comparabilă. Opțiunea pentru arbitraj internațional sau domestic apare frecvent în contractele comerciale cu valori mari, încheiate cu mari corporații și/sau societăți străine mai familiarizate cu aceste proceduri și unde costurile mai ridicate nu sunt prohibitive. Exemplul clasic sunt proiectele de infrastructură mare în România.
Cu toate acestea, instanțele de judecată din România, mai ales cele din marile orașe, sunt învestite și ele, de asemenea, cu cauze de valori foarte mari și cu element de extraneitate în care pronunță în general soluții corecte.
Merită ca un client să aștepte doi ani pentru un proces în instanță sau este mai indicată o soluție rapidă prin mediere sau arbitraj?
Procesele în instanță care parcurg toate gradele de jurisdicție au o durată variabilă care depinde de mai multe aspecte cum ar fi complexitatea probatoriului administrat (de exemplu dacă se desfășoară expertize tehnice sau nu etc.).
Durata arbitrajelor depinde și ea de acest criteriu precum și de natura diferendului dintre părți și, prin urmare, aceasta poate fi extrem de apropiată cu aceea a procesului în instanță. În plus, decizia arbitrală poate fi anulată în instanță, în situații limitate într-adevăr, însă această posibilitate există.
In procesele și cererile în materie civilă si comercială, înainte de introducerea cererii de chemare in judecată, părțile pot încerca soluționarea litigiului prin mediere. Medierea poate fi inițiată chiar și în cursul unui proces în desfășurare.
Care sunt domeniile de activitate în care medierea este cel mai frecvent utilizată? În ce domenii este imposibil de folosit?
În contrast cu procesele judiciare și cu arbitrajul care implică soluții stabilite de judecători sau arbitri care de multe ori dezavantajează partea care pierde procesul, soluțiile obținute prin mediere implică colaborarea părților și rezolvări adoptate împreună de către acestea, în condiții mutual avantajoase.
În aceste condiții, medierea este un instrument ideal, printre altele, în cazul diferendelor contractuale, protecția consumatorilor, succesiuni, dreptul familiei, malpraxis, litigii privind vecinătatea dar și în relațiile între angajați și angajatori.
Medierea se poate folosi chiar și în domeniul penal însă acordurile de mediere penală pot fi încheiate în anumite condiții și numai cu privire la anumite infracțiuni (acelea unde retragerea plângerii prealabile sau împăcarea înlătură răspunderea penală).
În conformitate cu Legea medierii, nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum și orice alte drepturi de care părțile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenție sau prin orice alt mod admis de lege.
În contextul actual, cu creșterea prețurilor materiilor prime și întârzierile la plată, ce tipuri de dispute comerciale apar cel mai des legat de neexecutarea contractelor?
Neexecutarea contractelor poate apărea în orice domeniu din aceste motive dar și din altele, specifice. În practica noastră am întâlnit aceste situații în domeniul construcțiilor, energetic etc.
Cum pot fi renegociate contractele în astfel de situații dificile?
Renegocierea contractelor comerciale de orice natură implică aspecte comerciale (economice, de fond) care sunt cruciale și juridice.
În măsura în care aspectele comerciale sunt agreate între părți, prin concesii mutuale, ceea ce este cel mai dificil, forma juridică prin care se transpune acest lucru este ușor de implementat prin intermediul unor acte adiționale la contractul inițial.
