Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Cum a arătat acest an, din punct de vedere al mandatelor, pentru echipa Energy & Natural Resources NNDKP?
Activitatea echipei de Energy & Natural Resources a continuat într-un ritm alert și în acest an, chiar dacă și 2021 s-a aflat, din păcate, sub semnul pandemiei. Datorită încrederii acordate de clienți echipei noastre, având la bază și experiența cumulată a membrilor echipei, putem afirma că am primit mandate care sunt unice, atât ca importanță și implicații asupra mediului de afaceri, cât și ca impact asupra sectorului energetic, în general. Am fost alături de clienții noștri în unele dintre cele mai active, dar și turbulente, am îndrăzni să spunem, perioade din ultimii ani, cel puțin în ceea ce privește peisajul legislativ și al mediului de afaceri din energie.
Mandatele acordate de clienți s-au dovedit a fi mai complexe în ultima perioadă. O parte dintre motivele acestei complexități sporite sunt cele „clasice”, cum ar fi schimbările legislative neașteptate sau făcute fără suficientă consultare sau atenție acordată opiniei mediului de afaceri, modificări legislative cărora le lipsește claritatea sau care pur și simplu pot paraliza activitatea în anumite sectoare, incoerența cadrului legislativ general. Acestora li s-au adăugat provocările ridicate de pandemia de COVID-19 și de riscul ca autoritățile să impună noi măsuri sau restricții care pot perturba în mod real activitățile și proiectele clienților. Toate aceste circumstanțe conduc la necesitatea unei capacități de răspuns sporite din partea avocaților, atât ca număr al specialiștilor implicați cât și ca rapiditate și creativitate a răspunsurilor date. Lucurile se întamplă de multe ori peste noapte și răspunsul trebuie dat în timp real. Ritmul nostru de lucru a fost ajustat constant – în sensul creșterii sale – la cel cerut de situațiile de cele mai multe ori critice, limită, gestionate de clienții noștri.
Am avut și avem mandate în mod echilibrat distribuite între toate sectoarele dreptului energiei, chiar dacă se tinde spre cele generic denumite de energia verde. Există încă un număr considerabil de proiecte în sectoarele clasice ale energiei (petrol, gaze, electricitate convențională) și este puțin probabil ca acestea să dispară peste noapte. În domeniul energiei regenerabile/verzi, dacă până în anul 2020 tranzacțiile au avut ca obiect preponderent vânzarea proiectelor operaționale, în această perioadă remarcăm o creștere semnificativă a numărului de dezvoltatori de proiecte regenerabile noi. Acest interes crescut se datorează cu siguranță țintei obligatorii de pondere a energiei din surse regenerabile aprobate de Uniunea Europeană.
Cum este structurat departamentul Energy & Natural Resources NNDKP?
Departamentul de Energy & Natural Resources din cadrul NNDKP poate fi considerat unul matur, cu avocați cu experiență variată în sectorul de electricitate, regenerabile, petrol și gaze și alte resurse naturale.
Departamentul este condus de Ruxandra Bologa și Gabriela Cacerea, care au alături o echipă consistentă de avocați, fiecare cu sub-specializări diverse și a căror experiență contribuie concret și real la rezolvarea celor mai complicate probleme de drept. În plus, după necesități, există mereu posibilitatea formării unor echipe multi-disciplinare pentru a adresa orice nevoi ale clientului.
Una dintre valorile noastre fundamentale este calitatea asistenței pe care o acordăm clienților noștri. Pentru a asigura acest lucru recrutăm și pregătim absolvenți de studii juridice pasionați și talentați pe care îi avem alături pe termen lung, nu facem rabat de la timpul și efortul acordat cercetării aprofundate și credem cu tărie în lucrul în echipă. Pragmatismul, puterea de convingere și întelegerea profundă a felului în care se acordă asistență în avocatura de business sunt de asemenea calități care nu trebuie să lipsească celor care ni se alătură.
Pentru ce domenii au manifestat interes clienții NNDKP? Care au fost nevoile acestora?
În ultima perioadă, am primit solicitări de asistență juridică din perspective multiple, neputând spune că a fost predominant un anume tip de proiecte.
Atât clienți noi, cât și cei consacrați ai firmei, au avut un apetit crescut pentru proiecte de M&A în energie/resurse naturale, atât din perspectiva restructurării activităților existente pentru a face mai bine față situației economice actuale, cât și în vederea dezvoltării/achiziției de proiecte noi. Din perspectiva complexității sporite a proiectelor pe care le-am coordonat, am avut ocazia să analizăm în cadrul activităților de due diligence specifice proiectelor de M&A maniera în care au fost dezvoltate în ultimii ani unele proiecte din energie și putem spune că, cel puțin în unele situații, este necesar un bagaj serios de cunoștințe de drept, dar și de multă creativitate pentru a remedia unele dintre problemele identificate. Cauzele acestor probleme se regăsesc probabil în cea mai mare parte în neclaritatea legii, dar am constatat de multe ori din păcate și lipsa de cooperare a autorităților care, într-un sector atât de reglementat cum este energia, este vitală.
În plus, excluzând aspectele de M&A, există numeroase solicitări de asistență juridică care vizează în mod expres aspecte contractuale (în special în contextul creșterii prețurilor și a încercării furnizorilor de a majora prețurile) sau doar aspecte de reglementare, interacțiunea cu autoritățile competente și modul în care modificările constante ale legislației pot fi interpretate și aplicate în mod corespunzator astfel încat proiectele să nu fie blocate. Din cauza modului de legiferare din România din ultimii ani, avem un flux constant de solicitări de interpretare a unor modificări legislative, de găsire a soluțiilor pentru deblocarea proiectelor sau chiar de contestare a acestora, atât în proceduri administrative prealabile, cât și în fața instanțelor, pentru a putea consolida drepturile clienților. În cazul contestațiilor lucrăm alături de colegii noștri din Departamentul de litigii, ceea ce le oferă clienților acces nu numai la unii dintre cei mai buni cunoscători ai legislației în domeniul energiei, dar și la litigatori cu experiență în domenii variate (și mai ales în domeniul dreptului administrativ).
Nu în ultimul rand, am acordat asistență și băncilor sau altor entități finanțatoare ale unor proiecte în energie, având astfel o perspectivă de 360 grade cu privire la aceste proiecte. Suntem rodați în lucrul cu dezvoltatorii, acordăm asistență în mod constant cumpărătorilor și înțelegem perspectiva finanțatorilor unor asemenea proiecte.
Solicitările clienților au acoperit tot spectrul energiei, inclusiv domenii de pionierat cum ar fi stocarea geologică a dioxidului de carbon și dezvoltarea de proiecte energetice offshore în Marea Neagră.
Tranziția către surse regenerabile de energie, agenda 2050 presupun adaptări ale legislației, modificări substanțiale. Cum arată cadrul legislativ în prezent și ce evoluții preconizați în această direcție?
Creșterea capacității de producere din surse regenerabile a fost și rămâne un deziderat important pentru o dezvoltare sustenabilă a societății, acum supus și unor ținte concrete ambițioase.
Dacă ne întrebăm cum poate cadrul de reglementare să susțină aceste deziderate, atunci trebuie să avem în vedere în principal elementele esențiale ale legislației care sunt necesare pentru a susține mediul de business. Astfel, baza oricărei dezvoltări, așa cum s-a menționat de nenumărate ori, rămâne un cadru legislativ transparent, predictibil și stabil.
Din această perspectivă putem spune că sunt încă necesare modificări importante, dincolo de eventuale regelementări cu caracter de noutate.
Fără a pretinde că putem face un inventar al celor mai importante modificări necesare pentru atingerea țintelor 2050, menționăm că acestea trebuie să aibă în vedere numeroase fațete ale unui proiect de producere a energiei din surse regenerabile, cum ar fi: autorizarea și construirea proiectelor, interconectarea și operarea acestora, dar bineînțeles și finanțarea.
La acest moment, de exemplu, cadrul de reglementare privind autorizarea în construcții nu are în vedere aspectele specifice unor proiecte eoliene sau coexistența unor proiecte regenerabile cu terenurile agricole și aplicarea cerinței legale de scoatere din circuitul agricol a terenurilor afectate de construcții. În plus, anumite modificări legislative din ultimii ani menite să susțină agricultura și să limiteze scoaterea terenurilor din circuitul agricol sunt cel puțin necorelate cu necesitatea de a susține dezvoltarea proiectelor regenerabile, dacă nu chiar în contradicție.
De asemenea, posibilitatea de finanțare a proiectelor regenerabile a fost oarecum blocată pentru o perioadă semnificativă de timp având în vedere restricționările privind tranzacționarea cu energie electrică. Un prim pas înainte în acest sens l-a constituit introducerea în legislația primară a dreptului dezvoltatorilor de proiecte regenerabile de a încheia contracte bilaterale negociate direct (fără intermedierea pieței centralizate) pentru proiectele noi.
Merită menționat că dezvoltarea de capacități noi nu poate fi privită independent de dezvoltarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice, astfel dezvoltarea capacității rețelelor necesită suport în paralel pentru ca piața să fie funcțională.
Construirea proiectelor regenerabile nu poate fi privită în mod izolat, ci în corelare cu toate elementele care apar pe durata construirii și operării în funcție de tipul de proiect, astfel pot fi deopotrivă relevante aspectele privind importul de echipamente, forța de muncă specializată, infrastructura de transport, etc.
Pe de altă parte, sectorul energetic este într-o continuă evoluție și schimbare, inclusiv la nivel de tehnologie și inovație. De aceea, rolul legiuitorului și al autorității de reglementare trebuie să fie cel de a naviga și stabili cursul adecvat pentru a ajusta în permanență cadrul de reglementare la realitățile industriei, dar și ale societății care trebuie să implementeze soluții de eficiență energetică.
Dacă revenim la întrebare, nu în ultimul rand, trebuie menționat că există în continuare aspecte ale legislației europene care trebuie transpuse în cea națională cu privire la sectorul energetic și în special cu privire la producerea energiei din surse regenerabile. De asemenea, sunt necesare reglementări care să permită dezvoltarea de proiecte regenerabile off-shore (există un draft, dar aparent „abandonat”) sau proiecte privind capturarea și depozitarea CO2 în structuri geologice.
Cadrul de reglementare trebuie să fie transparent, predictibil și stabil și să țină pasul cu dezvoltarea industriei, cu inovarea, astfel încât lipsa sau neclaritatea reglementării să nu devină o piedică în dezvoltarea unor proiecte în România.
Sperăm că atingerea țintelor să fie susținută prin implementarea modificărilor necesare pentru respectarea dezideratelor de mai sus și care să conducă la crearea unei legislații armonizate atât cu cea europeană, cât și cu cerințele și nevoile actuale și în dezvoltare ale participanților la piață. Vom vedea împreună însă ce se va întâmpla.
Ce îmbunătățiri ar fi necesare cadrului legislativ actual pentru a creștere nivelul de competitivitate în sectorul de producție?
Este dificil să determinăm dacă lipsa dezvoltării de capacități noi semnicative în ultimii ani reflectă lipsa competivității sau aspectele/ lipsurile cadrului de reglementare menționate mai sus.
Îmbunătățirile cadrului legislativ nu pot fi privite separat de nevoile pieței. Pentru creșterea numărului participanților la piață se poate avea în vedere înlăturarea anumitor bariere, cum ar fi: lipsa capacității rețelelor, respectiv posibilitatea interconectării numai cu costuri ridicate în anumite zone ale țării sau facilitarea finanțării, în sensul reducerii barierelor în posibilitatea acordării de garanții de către dezvoltatori.
Susținerea cercetării și inovării poate avea de asemenea un impact pozitiv în creșterea competitivității unei industrii.
Astfel modificarile legislative pot avea în vedere aspectele pe care le subliniem și noi cu fiecare ocazie, și care au fost și sunt menționate la nivel de principiu în toate strategiile și planurile privind susținerea energiei verzi și nu numai. Ceea ce ne lipsește în fapt sunt măsurile efective.
Putem spune ca s-au făcut unii pași în „conștientizarea” problemelor, un exemplu fiind cel al înlăturării unor bariere ce au afectat tranzacționarea energiei electrice. Și așteptăm cu interes în ce formă și când va fi emisă legea de modificare a legii energiei sau noua lege a energiei la nivelul căreia se așteaptă și alte modificări.
Cum evaluați apetitul investițional în sectorul energetic? La ce evoluții vă așteptați?
Apetitul investițional a fost puternic revigorat de stabilirea noilor ținte. Astfel sunt numerose tranzacții cu privire la dezvoltarea sau achiziția de proiecte regenerabile.
Mulți investitori sunt interesați să dezvolte noi capacități de producere stabilindu-și targeturi interne de punere în funcțiune a unor capacități noi. Este fără îndoială un beneficiu pentru România să se exploateze resursele regenerabile disponibile, în special având în vedere ultimele evoluții ale consumului intern.
Nu putem însă să nu observăm că este vorba de proiecte la stadiu ready to build, dar și de proiecte în stadiu incipient (asigurarea drepturilor cu privire la teren), astfel rămâne să vedem câte dintre aceste inițiative se vor materializa și în ce termen.
În acest sens este important ca măsurile anticipate mai sus ca fiind necesare pentru susținerea noilor proiecte să fie implementate cât mai curând, astfel încat să putem vorbi despre capacități puse în funcțiune în termen de 1 – 3 ani (în funcție de tipul proiectului), iar nu de proiecte în dezvoltare blocate.
Pentru a putea implementa și pune în funcțiune aceste capacități energetice noi, trebuie avut în vedere și faptul că este necesară dezvoltarea în paralel și a capacităților de distribuție, respectiv de transport a energiei electrice, dupa cum sunt clar necesare și stabilirea unor soluții corespunzatoare care să poată deservi necesitățile de stocare a energiei și de adecvanță a rețelei.
Ne putem aștepta la o evoluție favorabilă în măsura în care aspectele esențiale vor fi adresate, iar cadrul legislativ va fi unul stabil și predictibil, respectiv dezvoltările ulterioare vor fi realizate în consultare cu industria.
Cum se transformă companiile din domeniul energetic sub influența criteriilor ESG?
Factorii ESG sunt fără îndoială un criteriu important în decizia de a investi în companiile din domeniul energetic. Astfel, planurile de afaceri ale companiilor din domeniul energetic au în vedere sustenabilitatea pe termen lung și își propun identificarea soluțiilor în acest sens. De altfel, această tendință o remarcăm nu doar la companiile din domeniul energetic. În ultima perioadă am văzut o preocupare constantă în acest sens și în cadrul companiilor din alte sectoare.
Ce impact are ESG asupra finanțării proiectelor din industria energetică? Cât de atenți sunt investitorii la aceste criterii?
În ultima perioada, observăm că investitorii, în special investitorii instituționali, evaluează companiile din industria energetică și din perspectiva performanței non-financiare, acordând o importanță crescută factorilor de durabilitate (ESG).
