Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Care sunt principalele beneficii pe care legea crowdfundingului le-ar aduce ecosistemului antreprenorial românesc?
Crowdfunding-ul utilizează resursele tehnologice actuale, prin platformele digitale, pentru a democratiza – dacă pot să mă exprim altfel – accesul la finanțare sau la investiții. De o parte, startup-urile sau micile afaceri, care nu au acces facil la finanțarea clasică din cauza lipsei istoricului de creditare sau imposibilității de a constitui garanții reale, se pot finanța prin listarea pe o astfel de platformă. De cealaltă parte, aceste platforme sunt deschise publicului, astfel încât oricine poate investi într-o afacere pe care o consideră interesantă, ca o metodă alternativă la economisirea clasică sub forma depozitelor bancare sau ca alternativă la investițiile pe piața de capital. Sumele investite, de regulă, nu sunt ridicate ca valoare, proiectele listate pe astfel de platforme fiind finanțate de obicei de un număr mare de persoane. Platformele online au rolul de a pune în legătură antreprenorii cu persoanele care sunt interesate să realizeze asemenea investiții, și chiar dacă nu-și asumă un risc cu privire la investițiile finanțate prin intermediul lor, sunt obligate să urmeze un set de reguli, menite în special să protejeze investitorii nesofisticați.
Beneficiile aduse de crowdfunding nu se limitează însă doar la obținerea finanțării. În primul rând, afacerea listată trebuie să convingă publicul interesat că merită investiția solicitată – sunt situații în care un proiect nu obține de prima dată investiția dorită și antreprenorul aduce ulterior modificări și îmbunătățiri ca urmare a feedback-ului primit, succesul putând veni ulterior, la a doua sau a treia încercare. În acest mod, atragerea investițiilor solicitate reprezintă și o modalitate de confirmare a viabilității unui proiect. În al doilea rând, datorită faptului că această finanțare se realizează în mediul online, listarea pe o astfel de platformă poate reprezenta și un instrument de marketing pentru antreprenori. Desigur, această publicitate vine la pachet și cu riscul ca ideea să fie pusă în practică de alți antreprenori, conducând astfel la creșterea competiției, fiind de dorit ca eventualele elemente de proprietate intelectuală ale unui proiect să fie protejate anterior listării pe o platformă de tip crowdfunding.
Adoptarea Regulamentului (UE) 2020/1503 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri („Regulamentul 1503/2020”) a apărut ca urmare a necesității reglementării acestei forme de finanțare la nivelul Uniunii Europene. La momentul adoptării, unele state membre avuseseră deja inițiative izolate de legiferare în acest domeniu (avem în vedere țări precum Franța, Spania), acest tip de finanțare fiind utilizat preponderent la nivel național, ceea ce putea constitui un obstacol pentru efectuarea de investiții în afara cadrului național. De asemenea, deși se manifesta deja sub diferite forme, crowdfunding-ul nu avea o reglementare legislativă specifică în România, astfel că participanții la aceste forme de finanțare nu beneficiau de anumite drepturi sau de o protecție specială.
Adoptarea unei reglementări unitare la nivelul Uniunii Europene are rolul de a înlătura aceste impedimente pentru efectuarea de investiții la nivel transfrontalier, încurajând astfel de investiții inclusiv prin introducerea unui nivel ridicat de protecție al investitorilor. În lipsa unor impedimente generate de fragmentarea juridică, atât platformele de crowdfunding, cât și investitorii vor putea primi investiții și din afara teritoriului național, acest fapt aducând o deschidere importantă pentru start-up-urile sau IMM-urile din România.
Cum se realizează crowdfunding-ul conform Regulamentului UE nr. 1.503/2020, care se va aplica direct în toate statele UE din 10 noiembrie 2021?
Prin aplicarea Regulamentului 1503/2020, platformele de crowdfunding (respectiv furnizorii de servicii de finanțare participativă) vor putea să presteze aceste servicii pe tot teritoriul Uniunii Europene, în baza unui singur set de reguli, urmând, desigur, procedura prevăzută prin acest act.
O altă veste bună pentru cei care operează deja astfel de platforme este că, prin adoptarea Directivei 1504/2020 de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare, platformele de crowdfunding au fost scoase de sub incidența Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare („MiFID II”), astfel că nu sunt supuse procedurilor complexe prevăzute de legislația pieței de capital și a serviciilor de investiții.
Odată cu aplicarea prevederilor Regulamentului 1503/2020, respectiv începând cu 10 noiembrie 2021, aceste servicii de finanțare participativă prin intermediul platformelor de crowdfunding vor putea fi desfășurate doar de entitățile autorizate ca prestatori de servicii de finanțare participativă. Autorizația va fi acordată de autoritățile competente din fiecare stat, în cazul entităților autorizate în România aceasta fiind Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Deși regulamentele europene sunt direct aplicabile în fiecare stat membru, prevederile Regulamentului 1503/2020 conțin anumite dispoziții generale pentru a căror aplicare eficientă sunt necesare norme de implementare suplimentare. În acest sens este de așteptat ca ASF să emită norme speciale menite să implementeze prevederile regulamentului. În prezent, înțelegem că există o propunere legislativă la nivelul ASF care a fost înaintată Ministerului Finanțelor și Băncii Naționale a României.
În prezent, în România, sunt disponibile numeroase platforme care oferă astfel de servicii de finanțare, facilitând, mai ales, accesul start-up-urilor la finanțare. Deși prevederile regulamentului vor fi aplicabile începând cu 21 noiembrie 2021, potrivit dispozițiilor acestuia, furnizorii de servicii de finanțare participativă pot continua, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, să presteze servicii de finanțare participativă care intră sub incidența Regulamentului 1503/2020 până la data la care li se va acorda autorizația relevantă și cel târziu până la data de 10 noiembrie 2022.
De asemenea, în plus față de necesitatea autorizării, activitatea acestor platforme de crowdfunding va fi supusă unor reguli și rigorii suplimentare determinate de sfera obligațiilor pe care prestatorii de servicii de finanțare participativă le are față de investitori și dezvoltatorii de proiect (antreprenorii în căutare de finanțare). În acest sens, avem în vedere obligațiile de informare, de transparență, obligațiile de testare a cunoștințelor investitorilor, la care se adaugă obligațiile de raportare față de autoritatea competentă (ASF), sub a cărei supraveghere permanentă vor intra și aceste platforme de crowdfunding.
Care sunt cele mai importante prevederi din Regulament?
În primul rând, Regulamentul 1503/2020 în integralitatea lui aduce o schimbare importantă, în sensul în care reglementează pentru prima dată la nivel european și într-un mod unitar cadrul legislativ aplicabil platformelor de crowdfunding din cadrul Uniunii Europene.
Astfel, sunt introduse noțiunea de furnizor de servicii de finanțare participativă (care sunt, în fapt, entitățile care dețin și operează platformele de crowdfunding), noțiunea de dezvoltator de proiect, reprezentând persoana care intenționează să obțină o finanțare, precum și investitorul, acesta fiind persoana care, prin intermediul platformei de finanțare participativă, va acorda o finanțare.
Alte aspecte reglementate de prevederile Regulamentului 1503/2020 și pe care le considerăm importante au în vedere: (i) relația platformei cu firmele ce caută finanțare pentru un anumit proiect și cu investitorii; (ii) obligațiile de diligență pe care trebuie să le îndeplinească platformele; (iii) categoriile de informații care vor fi solicitate despre proiectele pentru care se caută finanțare și, nu în ultimul rând, (iv) obligațiile de informare a investitorilor, menite să le ofere acestora o protecție suplimentară.
Regulamentul 1503/2020 stabilește fișa de informații esențiale care trebuie prezentate de către fiecare astfel de proiect, în funcție de tipul de finanțare (împrumut sau investiție) care se dorește a fi atras.
Regulamentul diferențiază sfera informațiilor puse la dispoziția investitorului în funcție de calificarea acestuia ca „investitor sofisticat” sau „investitor nesofisticat”, prin raportare la criteriile prevăzute în anexa Regulamentului 1503/2020 legate în principal de venituri/active pentru persoane juridice, iar în cazul persoanelor fizice atât prin raportare la venituri, cât și la criterii profesionale. Protecția acordată investitorilor se manifestă prin (i) obligația ca informațiile furnizate, inclusiv comunicările publicitare, de către furnizorii de servicii să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare; (ii) obligația de testare a cunoștințelor și simularea capacității investitorilor nesofisticați de a suporta pierderi; (iii) stabilirea unei perioade de reflecție pre-contractuală, în cadrul căreia investitorii nesofisticați pot să își revoce oferta de a investi sau (iv) obligația de a furniza fișa cu informații esențiale privind investiția. Cu privire la aceste obligații de informare sau de testare a cunoștințelor investitorului, remarcăm că aceste obligații sunt similare celor stabilite în sarcina furnizorilor de servicii de investiții.
Care sunt principalele tipuri de crowdfunding?
Principalele tipuri de crowdfunding, astfel cum sunt reglementate și de Regulamentul 1503/2020 sunt (i) acordarea de împrumuturi (debt crowdfunding) și (ii) investițiile în capitalul social al societății de proiect (equity crowdfunding).
Prin raportare la domeniul de aplicare, remarcăm faptul că prevederile Regulamentului 1503/2020 nu se vor aplica serviciilor de finanțare participativă prestate dezvoltatorilor de proiecte care sunt consumatori. Astfel, inițiativele de obținere de finanțări prin soluții de tip crowdfunding care aparțin persoanelor fizice, pe care le întâlnim de regulă sub forma unor finanțări solicitate pentru proiecte personale, inițiative civice etc nu vor intra în sfera de aplicare a acestui regulament. De asemenea, formele de crowdfunding care se bazează pe donații sau recompense, pe care le întâlnim în prezent, nu vor intra sub incidența regulilor stabilite de Regulamentul 1503/2020. În plus, ofertele de finanțare cu o valoare mai mare de 5 milioane euro prin raportare la o perioadă de 12 luni nu vor intra în sfera de aplicare a acestui regulament, fiind reglementate în continuare de prevederile MiFID II și de Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE.
Din punct de vedere juridic, la ce ar trebui să fie atenți antreprenorii care apelează la această sursă de finanțare? Dar cei care dezvoltă astfel de platforme?
Astfel cum am menționat anterior, această formă de finanțare este deseori aleasă de entități nou înființate (start-up-uri) sau IMM-uri, pentru care finanțarea clasică prin intermediul instituțiilor de credit nu este ușor accesibilă.
Finanțarea de tip crowdfunding este interesantă atât sub forma acordării de împrumuturi, cât și sub forma unei finanțări bazate pe investiții în capitalul social. Întrucât fiecare formă prezintă anumite avantaje și dezavantaje, antreprenorii trebuie să analizeze și să decidă, în primul rând, care este forma de finanțare potrivită pentru modelul lor de business. În cazul unei finanțări bazate pe creditare, trebuie avută în vedere existența unor obligații de rambursare periodice reprezentând rata de capital și dobânda, la fel ca și în cazul unui credit bancar. În cazul finanțării bazate pe investiție această obligație de rambursare a capitalului împrumutat nu există, deși există posibilitatea utilizării unui instrument hibrid, prin asumarea unui angajament ferm de a răscumpăra la împlinirea unui termen stabilit pentru răscumpărare. De asemenea, antreprenorii vor suporta o diluare a participației deținute în societate, ca urmare a intrării noilor investitori. În acest caz, deciziile strategice cu privire la societate vor fi supuse aprobării inclusiv de către noii investitori în calitate de acționari, iar procesul decizional la nivelul societății va implica participarea mai multor persoane.
Cei interesați să dezvolte platforme de crowdfunding în contextul actual trebuie să aibă în vedere cerințele de autorizare impuse prin Regulamentul 1503/2020. De asemenea, operarea unei astfel de platforme în noul context legislativ trebuie să respecte anumite cerințe și exigențe legale, prin raportare atât la relația cu dezvoltatorii de proiect, cât și la raporturile cu investitorii care aleg să acorde o finanțare prin intermediul platformei operate de aceștia.
Gabriela ANTON, Partner al Țuca Zbârcea & Asociații specializat în domeniul financiar-bancar
