Interviu cu Ionuț Jercan și Cătălin Vlad, Parteneri Fondatori JGV: “Dorim să ne consolidăm poziția de lider în ramura “personal injury””

Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief

Cum a arătat anul 2019 pentru societatea JGV & Asociații?

Ionuț Jercan: Fiecare an e plin de provocări, contează însă cum le faci față. Noi am privit întotdeauna ,,problemele de rezolvat” ca pe o serie de oportunități. Această abordare ne-a ajutat întotdeauna să evoluăm, să deprindem noi skills-uri. Nu de puține ori ,,o dificultate” a ajuns să pună baza unei strategii. Cu alte cuvinte, orice rezultat bun vine cu greutăți din ce în ce mai mari, ceea ce contează este abordarea, spiritul inovativ și perseverența. În sprijinul obiectivelor noastre am strâns legătura cu colaboratorii străini astfel încât în viitorul apropiat să devenim un jucător relevant și pe piața europeană în domeniul „personal injury”.

Care au fost ariile de practică motor?

Ionuț Jercan: Încă de la început ne-am dezvoltat ca o firmă de litiganți. Pe măsură ce am evoluat am încercat să dezvoltăm o variantă de cazuri „de volum”, cu multe părți tip „collective claim”. Am organizat astfel întreaga firmă ca un veritabil departament de litigii. Am pus în plan secund consultanța comercială, dar fără a o neglija.

Și în 2019, ca de altfel în ultimii ani, despăgubirile din accidente rutiere au reprezentat majoritatea dosarelor și sursa principală de venituri. Încercăm de câțiva ani să dezvoltăm concomitent și o jurisprudență favorabilă pe malpraxis medical, un domeniu aflat încă la început în țara noastră și pe care instanțele îl tratează cu teama aferentă unui domeniu în care au mai puțină experiență.

Credem însă că este obligația noastră morală și profesională să dezvoltam acest domeniu astfel încât toți potențialii clienți din țară să-și poată exercita drepturile, fără a mai exista teama –justificată în acest moment – de inutilitate a demersului, de eșec. Dincolo de interesele noastre ca avocați cred că România are nevoie de un sector de litigii pe malpraxis funcțional și cu o practică consecventă.

Nu în ultimul rând am gestionat un număr de câteva sute de dosare pe drept bancar. Ne ocupăm în același timp de un număr variat de dosare ce aparțin clienților societăți comerciale, vorbim aici de litigii privind achiziții publice ori în legătură cu contracte de achiziții publice.

Societatea pe care o reprezentați este specializată, printre altele, în despăgubiri accidente de muncă și rutiere. În toate accidentele soldate cu victime se pretind despăgubiri?

Ionuț Jercan: Sunt situații în care victimele nu cer despăgubiri fiind rude cu cei găsiți vinovați de producerea accidentelor temându-se să nu le îngreuneze situația în fața instanței penale. Este rolul nostru să-i consiliem și să le arătăm că aceste despăgubiri sunt plătite în baza unui contract de asigurare și că este dreptul lor să pretindă compensațiile deoarece, de regulă, nu vor înrăutăți situația vinovaților. În concluzie m-aș “hazarda” să zic că în toate accidentele rutiere se pretind daune.

Ce reprezintă daunele morale?

Ionuț Jercan: Răspunsul acesta îl știe orice jurist. Ceea ce este mai puțin cunoscut este diferența între ceea ce numim noi daune morale, adică un concept extrem de general, care include în principiu „evaluarea prejudiciului nepatrimonial” și ceea ce se acordă de mulți ani în instanțele occidentale, în special cele din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii în domeniul „personal injury”. Vorbim despre un număr impresionant de capete de cerere privind diverse tipuri de suferințe. Practic ce numim și obținem noi în instanță de regulă se încadrează doar la capitolul „bereavment” (suferința simțită pentru pierderea suferită).

Liderii jurispudenței în aceste diferențieri – nu și în ceea ce privește sumele acordate de instanțe – sunt francezii. Ei împart daunele morale în: daune morale pentru suferința cauzată în momentul accidentului/vătămării și decesul victimei, daune morale pentru trauma victimei care în urma unui accident înțelege că va muri, daune morale pentru pierderea unui șot și lipsirea de viața familială, daune morale pentru faptul că un membru al familiei a fost martor al decesului altuia, daune morale pentru lipsirea de viață sexuală printr-o vătămare adusă partenerului de viață.

Jurisprudența aceasta a fost dezvoltată într-o perioadă relativ îndelungată în alte țări și a avut ca premisă orientarea practicii instanțelor inclusiv spre protejarea unor valori nematrimoniale privind viața emoțională, de familie, confortul psihic, concepte ce par încă străine deciziilor instanțelor românești.

Nu ne ascundem dorința ca într-o perioada medie de timp acestea să nu mai fie străine instanțelor de al noi din țară. De asemenea vrem să fim printre cei care pot obține despăgubiri pentru categorii din ce în ce mai clar definite de „daune morale”.

Ce se întâmplă dacă cel vinovat de producerea accidentului este chiar victima, adică decedatul? Cine cui plătește?

Cătălin Vlad: Întrebarea naște o exclamație dragă avocaților „Depinde!” și o altă întrebare „Cine întreabă?”. În principiu, în orice accident rutier și nu numai, va exista un vinovat, chiar dacă vinovăția va trebui privită într-un context nu doar penal, ci și contravențional și mai ales de drept civil. Rolul societăților de asigurare este să plătească întregul prejudiciu produs de „asiguratul” lor, celor care au fost „prejudiciați” de fapta ilicită a celui pentru care intervine asiguratorul ca și garant.

Într-adevăr asiguratorii nu vor răspunde pentru prejudiciile produse de victima asupra ei înseși, fie că e vorba de o vătămare, fie că e vorba de un deces. Este exemplu tipic al unui șofer care pierde controlul volanului, părăsește carosabilul și se lovește mortal de un obstacol. Cu toate acestea, situația în care victima este, în același timp, vinovată de producerea accidentului și nu mai există altă persoană rănită ori decedată în urma accidentului, sunt foarte rare. Există deci obligativitatea ca alte victime colaterale să fie despăgubite de către asiguratorul celui vinovat de producerea tragediei.

Cum se stabilește valoarea despăgubirilor morale?

Cătălin Vlad: Este rolul nostru ca avocați să evaluam șansele de a pretinde compensațiile potrivite pentru clienții noștri în funcție de condițiile în care a avut loc accidentul, solvabilitatea asiguratorului – o problemă destul de sensibilă pe piața românească amenințată des cu insolvențe ale unor jucători – și riscurile aferente unui litigiu de durată.

Cu toate acestea instanța este cea care va stabili, pe baza probelor administrate în cauză, sumele acordate. Această ,,individualizare” – ca să folosim un termen consacrat dreptului penal – va ține cont de mai multe variabile și stări de fapt precum: dacă victima a decedat ori a fost rănită.

În primul caz sunt despăgubite rudele, ale căror relații afective cu victima au avut de suferit, dar și cei care erau în directa întreținere a acelui decedat ori aveau o relație de un anume fel cu acesta. Cu alte cuvinte, în măsura în care victima a avut o viață ce implica strânse legături de afectivitate cu părțile și acestea erau în directa întreținere materială a acesteia sau eventual beneficiau de un oarecare ajutor din partea sa, instanța va acorda despăgubiri mai mari ținând cont inclusiv de gradul de apropiere dincolo de cel de rudenie sau afinitate.

În ceea ce privește vătămările grave, echipa JGV a creat și încercăm să dezvoltăm în continuare o jurisprudență mai puțin standardizată a instanțelor și a asiguratorilor în legătură cu despăgubirile acordate. În momentul de față daunele pentru vătămați se încearcă a fi standardizate de către asiguratori spre o sumă ce reprezintă câteva sute de lei pentru îngrijirile medicale. Noi încercăm să facem însă o diferență clară între cazuri, între persoanele cu o viață extrem de activă înainte de producerea evenimentului rutier și cele care au fost afectate mai puțin. Ca să dau exemplu relevant, o afecțiune a unor degete pentru un motociclist îl pot împiedica sa se bucure de pasiunea sa fiind în imposibilitatea de a mai conduce o motocicleta – dacă nu cumva era o veritabilă sursa de venit – și această pierdere trebuie evaluată și despăgubită dincolo de ,,numărul de zile de îngrijiri medicale”. Cu cât societatea românească evoluează, din toate punctele de vedere, astfel de prejudicii de agrement sunt din ce in ce mai evidente pentru instanțe.

Cum vedeți mixul avocatură & tehnologie?

Cătălin Vlad: Este dificil să trăiești în 2019 și să ignori marile avantaje pe care platformele de socializare, digital marketing-ul, software-ul utilitar profesiei, fie că este vorba de un CRM (Customer Relationhip Management) sau un sistem de gestiune a dosarelor și a termenelor sau a oricărei alte evoluții în dosare.

Încetul cu încetul ne-am convins de aceste aspecte și am început să le folosim din ce în ce mai mult, atât în avantajul nostru personal/profesional, cât și ca să comunicăm mai bine cu clienții și potențialii clienți. De a lungul celor 15 ani de existență a firmei am oscilat și am testat multe variante de aplicații – existente la acel moment – și probabil nu ne vom opri niciodată din a încerca sau a folosi tot ce este mai performant pentru a ne atinge scopurile.

În momentul de față vrem să ne focalizam foarte mult pe o prezență on-line, în special în mediile de interes pentru noi.

Ce planuri are societatea JGV & Asociații pentru anul 2020?

Cătălin Vlad: Dincolo de creșterea numărului de dosare soluționate favorabil și a despăgubirilor obținute din acestea, am dori sa ne consolidam poziția de lider în această ramură de “personal injury” inclusiv prin integrarea în cercul de parteneri din restul Europei care se ocupă cu acest tip de cazuri. Fie că ne place fie că nu, trebuie să recunoaștem: cazuistica și practica avocaților din Marea Britanie, Italia, Franța, ca să luăm doar câteva exemple, este și în acest domeniu o variantă demnă de admirat, asimilat și integrat.

Nu în ultimul rând vrem să întregim echipa cu colaboratori din ce în ce mai experimentați în acest domeniu, poate chiar avocați care au reprezentat adversarii ,,tradiționali” până în acest moment, respectiv societățile de asigurare.  În plus ne propunem să dezvoltăm veritabile stagii de practică pentru studenții facultăților de drept. Este datoria noastră să ne pregătim viitorii colaboratori într-o variantă în care să fie un avantaj reciproc la stabilirea unor raporturi viitoare.

Ne dorim în același timp să folosim cât mai mult și cu succes jurisprudența statelor membre ale Uniunii Europene.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here