Interviu realizat de Andrei Stoian, Editor-in-Chief
Comisia Europeană prognozează o creștere a economiei românești de 5,1 % pentru acest an. Ce spun aceste cifre, în opinia dumneavoastră?
Prognoza Comisiei Europene are la bază, în principal, analiza tendințelor economiei naționale din ultimii trei ani, propunerile de investiții asumate de Guvernul României prin bugetul de stat din 2021, precum și o creștere potențială a investițiilor străine directe prin facilitarea relocărilor unităților de producție dinspre zona Asiei spre Europa.
Cu toate acestea, respectiva previziune economică poate fi influențată negativ de mai mulți factori, printre care am puncta:
-
amploarea valului 5 al pandemiei de COVID-19, în special în contextul apariției variantei Omicron care, prin gradul ridicat de infecțiozitate, riscă să blocheze activitatea în diverse sectoare,
-
creșterea accelerată a costurilor cu utilitățile și materiile prime pentru zona industrială, care poate cauza o scădere a producției,
-
nivelurile record (deja atinse și prognozate) ale inflației, precum și
-
iv) contextul de instabilitate din zona fostei URSS.
Dincolo de prognoze, noi considerăm că “revenirea la normalitate” a statelor din Uniunea Europeană va facilita revitalizarea economiei locale, aflate pe un trend ascendent începând cu 2014.
Care vor fi motoarele creșterii economice din acest an?
Consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creşterii economice în 2022. Comerţul cu amănuntul, care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat, a crescut cu 12% în 2021, înregistrând, astfel, a doua cea mai ridicată creştere din ultimii 10 ani. PIB-ul României în 2022 este estimat la 1.317,267 miliarde lei, iar creșterea economică previzionată se bazează pe impactul absorbției atât a fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi a celor din cadrul financiar multianual al Uniunii Europene.
În ciuda faptului că producţia industrială a avansat cu circa 11% în 2021, acest sector este încă în recuperare faţă de anul 2019. De exemplu, industria auto, unul dintre sectoarele reper pentru economia locală, este în continuare afectată pe diverse paliere, cum ar fi: lipsa semiconductorilor, perturbările din lanțul de aprovizionare și presiunea pentru reconversia pe motoare electrice.
Lucrările de construcţii au înregistrat o scădere cu 7,5% în trimestrul al 3-lea al anului 2021 comparativ cu perioada similară din 2020, ceea ce a generat preocupări privind piața imobiliară în 2022, dar guvernul a intervenit eficient cu măsuri fiscale utile antreprenorilor, ceea ce este de așteptat să reducă posibilele reticențe investiționale.
Zona IT-ului și telecomunicațiile pot avea creșteri semnificative în 2022, pe fondul creșterii interesului pentru transformarea digitală.
Cât de sustenabilă este această creștere economică și ce are la bază?
Strategia guvernului de alocare a circa 7% din PIB pentru investiții, cât și pentru crearea mecanismelor de absorbție a fondurilor europene, coroborată cu o creștere a consumului populației sunt piloni care pot susține creșterea economică prognozată. O analiză a volumului intrărilor de capital în economia românească în 2021 evidențiază beneficiile reale aduse de investițiile străine directe din România în 2021 (de circa 7 miliarde de euro) și de prima tranșă de finanțare PNRR (de 2 miliarde de euro), intrată la sfârșitul anului și comparabilă cu volumul total al investițiilor străine directe din 2020 (de circa 2,1 miliarde de euro). Toate aceste fonduri au capacitatea de a oferi României o oportunitate remarcabilă de a construi un sistem economic sustenabil, atât prin consolidarea domeniilor „clasice” (precum agricultură, construcții, industrie), cât și prin sprijinirea noilor sectoare (precum energie regenerabilă, IT).
În România și la nivel global se observă o creștere a ratelor de inflație? Ce impact va avea acest fenomen asupra economiei românești?
Efectele inflației nu au fost până în acest moment atât de vizibile datorită faptului că fenomenul inflaționist s-a remarcat pe tot mapamondul. Astfel, s-a produs așa numitul efect de “inflație ascunsă”. Este pentru prima dată când fenomenul inflaționist este unul global. Efectele vor fi negative pentru populație, care va resimți o scădere a nivelului de trai.
În context inflaționist, vom vedea însă o tendință în rândul populației din România spre achiziții de imobile, bunuri de larg consum, investiții în piața de capital sau achiziții de criptomonede din dorința de a diminua pe cât posibil pierderea valorii reale a banilor. Acest puseu investițional din partea segmentului de populație cu lichidități va genera o creștere a prețului imobilelor, o supraapreciere a cursului acțiunilor societăților listate pe bursă și o creștere a prețului aurului.
Din păcate, pot exista și alți factori destabilizatori pentru populație și economie, precum creșterea prelungită a prețurilor la utilități, context în care am putea asista la o inflație cu două cifre în cursul anului 2022.
Cum ar trebui să arate consolidarea fiscală în România?
Ca un comentariu general, mediul de business solicită de ani de zile predictibilitate pentru zona fiscală și o stabilitate a sistemului de taxe și impozite de cel puțin 5 ani pentru a putea face previziuni pe termen mediu.
În acest context, cu fiecare an care trece, România adaugă încă un episod seriei pe care am putea-o denumi “Consolidarea fiscală – misiune imposibilă”. Câteva repere: ponderea veniturilor bugetare în PIB este printre cele mai mici din Uniunea Europeană. România a închis anul 2021 cu o pondere a veniturilor bugetare de circa 32,5% din PIB, în timp ce execuția bugetară pentru 2021 arată un deficit de 4,7% din PIB. Din aceste considerente, obiectivul stabilit de guvern de alocare a 7% din PIB pentru investiții este foarte îndrăzneț, în contextul în care în 2021 am avut un grad de realizare a investițiilor din fondurile publice de circa 62% și de 65% din fonduri europene.
Din punct de vedere fiscal, introducerea facturii electronice, precum și digitalizarea mecanismelor de analiză și control ale ANAF asumate prin PNRR vor aduce câștiguri deosebite sistemului fiscal per ansamblu. Reducerea “gap-ului de TVA”, care acum se află la aproximativ 37%, este un imperativ pe termen scurt, astfel încât trebuie să fie identificate urgent soluții legislative.
Care sunt cele mai eficiente metode de a reduce dezechilibrele?
Mecanismele de corecție care duc la reducerea dezechilibrelor de acest tip sunt gestionate de Banca Națională a României și de Ministerul Finanțelor, prin pârghiile economice și legislative relevante, care sunt sprijinite în demersurile lor, printre altele și de reglementările de la nivelul Uniunii Europene (în principal, prin prevederile Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice).
Noi considerăm, însă, că cel mai important instrument care poate fi folosit este o strategie macroeconomică pe termen mediu și lung, asumată de forțele politice, patronate și sindicate, coordonată de Banca Națională a României și care trebuie să ofere constanță și eficiență acestor demersuri.
Criza globală actuală poate reprezenta pentru România oportunitatea de a reduce dezechilibrele existente, mai ales în contextul în care aceasta pare a fi caracterizată de alternanța pe termen scurt a unor perioade de recesiune și de revenire. Acest context poate reprezenta pentru România o perioadă propice pentru implementarea unei strategii eficiente de redefinire a structurii economiei naționale și pentru stabilirea unor piloni ai dezvoltării acesteia, precum educația, transformarea digitală și sustenabilitatea.
Cum putem folosi banii europeni din PNRR pentru a atinge obiectivul de trecere la euro?
Proiectul adoptării monedei unice europene este una dintre cele mai importante bătălii economice pierdute a societății românești după 1989. Practic, România a ratat toate țintele asumate anterior. Conform declarațiilor publice făcute de reprezentanții BNR, următoarea țintă pe care ne-o vom propune pentru adoptarea monedei unice europene este 2029, un decalaj de 22 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.
România închide anul 2021 cu o rată a inflației de circa 7%, cu o datorie publică de 50% din PIB și cu un deficit bugetar asumat pentru 2022 de circa 7%. Finanțarea din PNRR creează premisele unei dezvoltări a economiei în anii ce vor urma, însă este important să consolidăm creșterea economică și prin măsuri legislative clare. Mai mult, este necesară diminuarea cheltuielilor bugetare și a deficitului de cont curent, prin echilibrarea raportului dintre producția internă, exporturi, și importuri. De exemplu, trebuie găsite formule de a utiliza banii europeni pentru stimularea producției agricole, pentru că un procent important din importurile României este reprezentat de produse aferente acestui sector, chiar dacă România a fost constant recunoscută ca un mare producător de alimente. În același timp, stimularea producției interne de energie și gaze trebuie să fie o prioritate prin PNRR, pentru a reduce importurile și a asigura independența energetică a țării, prin energie verde, energie nucleară și prin deschiderea de noi platforme de exploatare a gazelor naturale.
În ce domenii considerați că se vor înregistra cele mai importante tranzacții în 2022?
Cred că agenda construită în jurul Pactului Verde European, asumată de Uniunea Europeană, va genera tranzacții mari pe piața producătorilor de energie din România. Una din zonele de interes în ceea ce privește tranzacțiile de M&A va fi, cred eu, și zona constructorilor de drumuri și autostrăzi, companiile mari din Europa fiind din ce în ce mai interesate de proiecte de infrastructură în România. Nu este de neglijat nici zona de tehnologie, unde este de așteptat ca organizațiile prezente în România să fie în continuare implicate în tranzacții foarte mari la nivel global. De asemenea, sectorul bancar poate oferi surprize, mai ales că avem un lider de piață care a crescut foarte mult prin achiziții locale și regionale și care devine foarte interesant pentru marile corporații globale. Cred că vom avea un trend ascendent și al listărilor pe piața de capital, atât pe piața principală a BVB, cât și pe AeRO, antreprenorii români fiind în căutare de surse alternative de finanțare sau de opțiuni de exit cât mai eficiente.
Cum a modificat pandemia dinamica activității de avocatură în Cluj? Care au fost principalele provocări, cum v-ați adaptat?
Debutul pandemiei a generat preocupări majore din perspectiva protejării sănătății colegilor și a familiilor noastre și, în același timp, continuării activității profesionale. Noi nu am oprit nicio clipă activitatea în perioada de lockdown din primăvara lui 2020, transferând munca colegilor în home-office și încercând să răspundem urgent tuturor solicitărilor (de ordinul miilor) venite neîncetat de la clienți, care aveau nevoie de asistență juridică imediată pentru probleme cu implicații majore asupra afacerilor, cu care nu s-au mai confruntat anterior.
Din punct de vedere operațional, pentru a asigura continuitatea activității avocațiale indiferent de contextul epidemiologic, biroul din Cluj s-a aliniat rapid la strategia NNDKP de migrare a datelor și dosarelor în cloud-ul digital al firmei și de autonomizare a practicilor sale. Concomitent, echipa biroului NNDKP Cluj a participat activ la operaționalizarea rapidă a portalului de resurse juridice și fiscale NNDKP COVID-19 CENTER, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri în căutare de modele, bune practici și interpretări juridice absolut necesare pentru a putea reacționa la situația în continuă schimbare cu care ne confruntăm în ultimii doi ani.
Retrospectiv, provocările profesionale pe care le-am gestionat de-a lungul ultimilor ani au avut, de cele mai multe ori, un caracter specific fiecărei industrii. De exemplu,
– în sectorul industrial, asistăm companii care dețin unități de producție cu sute de angajați, iar procesul de prevenție a îmbolnăvirilor și de limitare a riscului de carantinare a fabricilor a generat provocări unice.
– în domeniul IT, reprezentăm un număr mare de jucători importanți, cu echipe vaste, iar transferul activității acestora dinspre zona de business office în cea de home office a fost foarte complex din punct de vedere al conformității cu regulile de dreptul muncii, protecția datelor, drept fiscal, limitarea infracțiunilor cibernetice sau a efectelor acestora.
– în comerțul offline, NNDKP Cluj asistă rețele de retaileri care aveau magazine în marile centre comerciale și care au fost afectate direct de închidere, sau companii din zona HORECA, nevoite să își restructureze activitatea.
O concluzie pentru ultimii doi ani ar fi că, după un an 2020 de ajustare, regândire de procese și refacere de strategii, în 2021 s-a înregistrat o ușoară stabilizare, în contextul în care companiile au continuat modelele de business stabilite anul anterior, dar au și reușit să reacționeze mai bine la multitudinea de schimbări (legislative, sanitare, sociale) cu impact asupra lor. În acest context, activitatea biroului nostru a fost una vastă, finalul anului confirmând rezultate bune pe toate palierele.
Care au fost proiectele fanion în anul 2021 pentru NNDKP Cluj ?
Anul 2021 a fost (și) un an al provocărilor profesionale. Am avut ocazia, ca echipă, să contribuim în proiecte dintre cele mai variate, în sectoare cheie pentru economia clujeană și națională, precum producție industrială, tehnologie, sectorul financiar, sectorul imobiliar sau comerț.
Ca tipologie de proiecte, asistența juridică a vizat aspecte diverse, de la tranzacții de fuziuni și achiziții, aspecte complexe de dreptul muncii sau protecția datelor, până la elemente sensibile de drept imobiliar.
Exemple punctuale includ asistența pe care echipa noastră a acordat-o:
-
unor jucători importanți din zona de real estate în proceduri de achiziție de active sau în proceduri de obținere a unor documente urbanistice pentru proiecte imobiliare importante.
-
în cadrul unei tranzacții complexe începute în 2020 și finalizată chiar în debutul lui 2021, care presupunea finanțarea achiziției unui activ imobiliar de referință din zona HORECA, licitat în procedura de insolvență.
-
pentru finalizarea cu succes a unei serii de tranzacții de fuziuni și achiziții în domeniile tehnologie și producție industrială.
-
în legătură cu un amplu proiect de restructurare a unei companii și atragerea unui investitor important care a finanțat și achitarea datoriilor din insolvență. În contextul acestui proiect, am colaborat cu alți specialiști la procedurile de restructurare a datoriilor în conformitate cu Ordonanța 6/2019 și am obținut modificarea practicii administrative a DGRFP Cluj și Alba prin solicitarea unui punct de vedere clarificator al Ministerului Finanțelor Publice privind mecanismul de funcționare al operațiunii de ”haircut”.
-
într-o serie de proceduri și provocări aferente dreptului muncii, de la concedieri colective și până la restructurări de activitate derulate de companii majore active în Cluj și în județele limitrofe.
Activitatea de consultanță a fost completată de cea de reprezentare în fața instanțelor de judecată, tipologia disputelor în care am fost implicați și în 2021 fiind diversă, de la litigii fiscale până la litigii de drept bancar.
În ceea ce privește litigiile fiscale, am reușit, cu titlu de exemplu,
-
anularea, în numele unei mari companii din domeniul tehnologiei, într-o procedură în fața ICCJ, a unei prevederi din legislația subsecventă amnistiei fiscale ca fiind neconformă cu legea aprobată;
-
obținerea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene privind o problemă de drept complexă ce implică aspecte de drept fiscal și dreptul insolvenței;
-
obținerea unor soluții favorabile clienților noștri în domeniul prețurilor de transfer sau al rambursărilor de TVA.
Totodată, în această perioadă, alături de colegii din cadrul NNDKP Consultanță Fiscală, lucrăm la contestația administrativă și la procedurile judiciare aferente uneia din cele mai mari decizii de impunere emise vreodată împotriva unei societăți din România.
În domeniul litigiilor bancare am obținut soluții foarte bune pentru creditorii bancari într-un context jurisprudențial favorabil consumatorilor. Provocările pe care le-am depășit cu success au fost legate de gestionarea unor situații de criză pentru clienții noștri, generate de decizii de oprire a producției industriale.
Anul 2021 s-a finalizat cu o soluție foarte bună într-o contestație la executare în care valoarea litigiului era de peste 10 milioane de euro.
Ca o concluzie, dacă ar fi să parcurgem topul companiilor locale din punct de vedere al cifrei de afaceri, profitului sau numărului de angajați, suntem încântați că reprezentăm cel puțin jumătate dintre aceste societăți. Încrederea pe care clienții noștri ne-o acordă ne stimulează profesional și ne face să lucrăm cu aceeași determinare.
Ce planuri are NNDKP Cluj pentru anul 2022?
2022 va fi un an al consolidărilor, din punctul meu de vedere. Pe de o parte, avem o echipă matură, cu experiență, și suntem pregătiți pentru provocări, propunându-ne, totodată, să investim mai mult în formarea profesională a colegilor. Pe de altă parte, ne vom concentra pe consolidarea relației cu clienții noștri și pe dezvoltarea portofoliului de business.
Avem în lucru deja o serie de tranzacții importante pe care estimăm că le vom finaliza în primul trimestru al anului. Este vorba de tranzacții deja negociate în 2021 și care se vor închide în acest an, deschizând drumul pentru alte proiecte de consolidare sau de extindere.
Totodată, 2022 va fi anul unor litigii importante, cu mize de zeci de milioane de euro, în domeniul fiscal, comercial sau în domeniul insolvenței. Experiența de peste 30 de ani a firmei în litigii și specializarea colegilor, care ne permite alocarea unor echipe mixte din arii de practică diferite reprezintă argumente solide pentru succesul acestor spețe. Un obiectiv profesional major, dar care stă sub semnul întrebării din cauza situației pandemice, este de a obține clarificări de interpretare ale dreptului european prin intermediul CJUE pentru a spori ansamblul argumentativ al spețelor pe care le gestionăm.
De asemenea, ne dorim ca și în acest an să creștem colecția de bune practici acumulată de NNDKP CELF, Centrul de Excelență în Litigii Fiscale al NNDKP, pentru a putea valorifica experiența întregii noastre echipe specializate în dispute fiscale, în beneficiul clienților noștri.
Ca noi direcții de dezvoltare, suntem pregătiți să sprijinim industria de IT, care ar putea fi puternic afectată de renunțarea la facilitățile fiscale pe care le are acum. Un alt domeniu asupra căruia ne vom concentra este cel al transportatorilor de mărfuri, care este de așteptat să fie implicat în litigiile cu ANAF referitoare la diurne.
Un alt obiectiv important pentru noi este să asigurăm un răspuns concret nevoilor nuanțate ale mediului de afaceri din Cluj în legătură cu aspecte juridice sensibile din domenii precum protecția datelor, concurență, M&A, drept imobiliar sau fiscalitate – ne propunem, ca prim pas, popularizarea temelor cheie, relevante pentru perioada următoare, prin organizarea de către echipa extinsă a NNDKP a unei serii de evenimente dedicată antreprenorilor locali. O altă temă importantă pentru această perioadă este cea a surselor de finanțare disponibile pentru antreprenorii români, o zonă de business în care NNDKP are o experiență deosebită și pe care ne-am propus să o aducem, de asemenea, în atenția mediului de afaceri clujean în 2022.
